Acțiune

Brazilia, Bolsonaro pierde bucăți: pleacă de popularul ministru Moro

Supraministrul Justiției, fost magistrat al operațiunii Lava Jato (Mâinile curate braziliane), care l-a trimis pe președintele Lula la închisoare, și-a dat demisia. Conducerea lui Bolsonaro se clătina.

Brazilia, Bolsonaro pierde bucăți: pleacă de popularul ministru Moro

În mod surprinzător, Sergio Moro, superministrul Justiției și erou al operațiunii Lava Jato (Mani Pulite verde-aurie) a demisionat ieri dimineață. Bolsonaro a pierdut astfel o mare parte din guvern. Care acum, și datorită dificultăților economice și de sănătate impuse de pandemia de coronavirus, începe să se clatine.

Potrivit lui Moro, vaza s-a revărsat cu decizia președintelui brazilian de a-l înlocui pe șeful Poliției Federale, Marcelo Valeixo, omul său de încredere din momentul în care a condus operațiunea Lava Jato, care a dus la grele. convingeri ale politicienilor și antreprenorilor, inclusiv fostului președinte Lula.

Conferința de presă de adio a ministrului Justiției nu a fost o tranziție lină a livrărilor. Moro a profitat de ocazie pentru a scoate din pantofi mai multe pietricele, chiar bolovani, începând cu denunțarea presiunii și încercările lui Bolsonaro de a se amesteca în activitatea forțelor de poliție. De altfel, se pare că președintele se teme de necazurile juridice ale celor trei fii ai săi implicați în politică.

Senatorul Flavio este anchetat cu acuzația de delapidare de fonduri publice pe atunci era deputat la Rio de Janeiro. În timp ce deputatul din São Paulo Eduardo și consilierul municipal din Rio Carlos ar conduce așa-numitul „cabinet al urii”, o mașinărie de propagandă care răspândește știri false și atacuri pe rețelele de socializare. „Fiara virtuală” se află, de asemenea, în centrul unei comisii parlamentare de anchetă.

Cea mai gravă acuzație este însă cea care a apărut săptămâna aceasta când Curtea Supremă a demarat o anchetă pentru a stabili cine a organizat-o. demonstraţiile care lăudau lovitura militară și care au avut loc duminica trecută la Brasilia. La eveniment a participat și Bolsonaro, care s-a desfășurat în fața unei cazărmi ale armatei, chiar arangând mulțimea.

Bănuiala este că ameninţări directe la adresa democraţiei – cu cererea de încheiere a Congresului și a Curții Supreme – a plecat de la grupul condus de Carlos și Eduardo. Pedepsele pentru infracțiunea de atac asupra statului democratic ajung la 15 ani de închisoare.

Suspiciuni atârnă și asupra lui Carlos pentru o posibilă legătură, niciodată dovedită până acum, înuciderea consilierului orașului Rio Marielle Franco, ucis în martie 2018 de împușcături în timp ce se afla în mașină. O moarte ai cărei instigatori nu au fost încă descoperiți.

După rămas-bunul lui Moro, Bolsonaro s-a declarat „dezamăgit și surprins” și a negat că a făcut presiuni asupra anchetei și a poliției. Cert este că cuvintele lui Moro au declanșat o nouă anchetă a Curții Supreme cu privire la o posibilă ingerință a președintelui.

Plecarea lui Moro de la fața locului este al doilea rămas bun în câteva zile după înlăturarea ministrului Sănătății Luiz Henrique Mandetta, vinovat că a apărat măsuri stricte de izolare socială împotriva coronavirusului. Bolsonaro, în schimb, se știe că face forță pentru ca economia țării să nu se oprească.

Atât Moro, cât și Mandetta părăsiți scena cu cote ridicate de aprobare în rândul populaţiei, mai mare decât cele de care se bucură Bolsonaro. Fostul judecător a fost considerat una dintre bijuteriile administrației Bolsonaro, alături de ministrul Economiei Paulo Guedes, care rămâne deocamdată în postul său.

Moro s-a făcut iubit și urât, în funcție de viziunea politică, ca un judecător cu pumnul tare care a condamnat bărbași în politica braziliană între 2014 și 2018 și care l-a trimis pe Lula la închisoare, scoțându-l de la ultimele alegeri prezidențiale.

La sfârșitul anului 2018, după alegerea lui Bolsonaro, Moro a fost invitat să ocupe funcția de superministru al Justiției și Interiorul. Sub conducerea sa, Brazilia a cunoscut o reducere semnificativă a omuciderilor. În 2019 au fost 41 de victime, un număr foarte mare, dar cu 19% mai puțin decât anul precedent.

cometariu