Mulți investitori se tem că evaluările pieței de acțiuni au atins niveluri excesive. Un sondaj recent BofA a indicat că 46% dintre investitorii profesioniști consideră acțiunile supraevaluate; acesta este un nivel record, chiar mai mare decât cel observat la sfârșitul anilor 90, chiar înainte de izbucnirea bulei de internet.
În ciuda abundenței de statistici care măsoară performanța și prețurile, evaluarea pieței și a acțiunilor pe care le tranzacționează nu este o știință exactă. Doi investitori care folosesc aceleași informații pentru a evalua o companie și prețul de piață al acesteia ar putea ajunge la concluzii diametral opuse și, într-adevăr, o fac de fiecare dată când o acțiune este tranzacționată. Folosim diverse modele matematice, dar chiar și acestea ascund alegeri subiective: de fapt, este suficient să variem marginal unele intrări, precum rata de actualizare, pentru a ajunge la valori macroscopice diferite.
Astăzi am putea spune că acțiunile se deplasează pe multipli provocatori în comparație cu istoria lor recentă. Indicele MSCI World (acțiunile mondiale) se tranzacționează la un multiplu de câștiguri de aproximativ 17x, nu departe de maximele sale din ultimii 10 ani. Dacă extindem observația pe o perioadă mai lungă, suntem în schimb mult sub media pe termen lung (18x) și la cote mult sub maximele înregistrate în ultimul secol.
Dar trebuie adăugată o altă dimensiune: de fapt, nu poate fi considerată o piață izolată de celelalte. Înainte de a ajunge la o concluzie pe bursă să vedem care ar putea fi alternativele. Anii de politici monetare expansioniste ale băncilor centrale au făcut ca randamentele de pe piața obligațiunilor să fie extrem de comprimate și randamentele reale (ajustate pentru inflație) să fie aproape de zero sau uneori sub zero. În schimb, acțiunile oferă un randament mediu de 2,5% prin dividende.
Cu alte cuvinte, ce primă ne oferă piața pentru riscul de a deține acțiuni? Calculăm diferența dintre profitabilitatea unei companii (sau a unui indice) față de prețul acesteia și o comparăm cu randamentul obligațiunilor de stat (o măsură numită primă de risc pentru acțiuni). Până în prezent, piața de acțiuni din zona euro oferă o primă de 7,5% față de obligațiunile de stat, un nivel care se compară cu media de 6% din ultimii 20 de ani. Aceasta este o confirmare a modului în care, astăzi, există o valoare mai mare în acțiuni decât în obligațiuni.
De asemenea, introducem câteva considerații asupra ciclului economic. Ne aflăm într-o perioadă de creștere sincronizată în principalele zone economice și de normalizare a inflației.
Deși este adevărat că ne confruntăm cu un ciclu economic deosebit de lung, care nu poate dura pentru totdeauna, este la fel de adevărat că obținerea profitului prea devreme s-ar putea dovedi a fi foarte costisitoare. În decembrie 1996, Alan Greenspan a folosit termenul „exuberanță irațională” într-un interviu de televiziune cu referire la prețurile bursiere. Probabil că avea dreptate, dar înainte ca bula să izbucnească au trecut încă patru ani, iar indicele american (S&P 500) și-a dublat valoarea înainte de a se prăbuși.
Scopul acestor considerații nu este de a confunda și mai mult ideile despre evaluările de pe piață, dar evaluările nu sunt întotdeauna principalul motor al pieței, iar prețurile pot rămâne ridicate și pot crește și mai mari pentru perioade foarte lungi. Pentru ca să existe o întoarcere, este nevoie de încetarea bruscă a datelor economice bune sau de o schimbare radicală a politicii monetare. De astăzi, o recesiune, un șoc inflaționist, o eroare de politică monetară nu pare să fie în imediata apropiere.
° Autorul este Chief Investment Officer al UBS WM Italia
