O fantomă bântuie băncile centrale: Bitcoin. Criptomoneda majoră începe să-i facă pe bancherii centrali să piardă somnul, cu două preocupări principale. În primul rând, că bula financiară care s-a dezvoltat pe Bitcoin ar putea, ca toate bulele, să explodeze cu consecințe ale pierderii averii (reale sau percepute, nu contează) și falimente în părțile economiei în care Bitcoin este inervat. În al doilea rând, că răspândirea în creștere a criptomonedelor ar putea submina sistemul tradițional de plată, făcând băncile și intermediarii nebancari dificil de operat și chiar să modifice mecanismele de transmitere a politicii monetare.
Pe primul aspect, câteva cifre sunt suficiente pentru a confirma că suntem aproape sigur într-o bulă. Să calculăm rentabilitatea unei investiții în Bitcoin. Ei bine, randamentul față de 31 decembrie al anului precedent a fost de 189,1% în 2012, 5.428,7% în 2013, -56,1% în 2014, 34,2% în 2015, 124,3, 2016% în 1.033,1 și 2017% în 2014 și 1% până acum. , cu excepția căderii foarte puternice din 31, randamentele sunt stratosferice și 2011 dolar investit în Bitcoin la 2391 decembrie 2013 ar valora astăzi 2017 de dolari. Mai mult, 65,8 și 2017 sunt anii care arată cea mai necruțătoare progresie a valorii criptomonedei. În ultimele luni, cotația a crescut cu 8,6% în august 48,7, a scăzut cu -70,2% în septembrie, iar apoi a crescut cu XNUMX, respectiv XNUMX% în octombrie și noiembrie. Este interesant să ne întrebăm ce a cauzat căderea temporară a Bitcoin în septembrie anul trecut. Ei bine, tendința pare în întregime atribuită faptului că autoritățile chineze au anunțat interzicerea platformelor care permit oamenilor să cumpere sau să vândă criptomonede în China.
Dar ce sunt criptomonedele? EBA (Autoritatea Bancară Europeană) le-a definit drept reprezentări digitale ale valorii care nu sunt emise de o bancă centrală sau de o autoritate publică și nici nu sunt în mod necesar legate de o monedă de curs legal, dar care sunt utilizate de o persoană fizică sau juridică ca mijloc de schimb și care pot fi transferate, stocate și tranzacționate electronic.
Bitcoin, o criptomonedă teoretizată de Satoshi Nakamoto, poate fi achiziționată pe o platformă de schimb cu monedă tradițională și apoi transferată într-un cont personalizat Bitcoin cunoscut sub numele de „portofel electronic”. Folosind acest portofel, consumatorii pot trimite Bitcoins online oricărei alte persoane care dorește să le accepte, precum și să le convertească înapoi în monedă fiat tradițională (de exemplu, euro, liră sau dolar).
Dacă, pe de o parte, beneficiile potențiale sunt o mai mare viteză și comoditate a tranzacțiilor, incluziunea financiară și contribuția la creșterea economică, pe de altă parte, riscurile pentru utilizatori și participanții la piață sunt mari și, potrivit Băncii Italiei, care derivă, printre altele, din: 1) lipsă de informare, din cauza nefurnizării obligațiilor de informare și a garanțiilor de transparență; 2) absența protecțiilor legale și contractuale; 3) absența formelor de control și supraveghere, având în vedere că emiterea și gestionarea monedelor virtuale, inclusiv conversia în monedă tradițională, sunt activități care nu sunt supuse supravegherii de către Banca Italiei sau de către orice altă autoritate din Italia; 4) riscuri de pierdere permanentă a monedei din cauza disfuncționalităților, atacurilor cibernetice, pierderii; 5) volatilitatea ridicată a valorii datorită mecanismelor de formare a prețurilor (uneori opace) și absenței unei autorități centrale capabile să intervină pentru stabilizarea valorii; 6) risc de utilizare în scopuri criminale și ilicite, deși tranzacțiile în monedă virtuală sunt vizibile, de fapt, deținătorii de portofele electronice și, mai general, părțile implicate pot rămâne în general anonimi. ABE, considerând că o abordare de reglementare adecvată pentru abordarea acestor riscuri ar necesita un cadru de reglementare substanțial, a sfătuit autoritățile naționale de supraveghere să descurajeze instituțiile de credit, plăți și monedă electronică să cumpere, să dețină sau să vândă monedă virtuală.
Atitudinea diferitelor țări față de Bitcoin diferă. De exemplu, în timp ce China vrea să-l interzică, Japonia înclină să permită utilizarea acestuia. Și chiar și printre economiști există opinii contradictorii. Printre altele, într-un articol recent, Gur Huberman (stimul profesor la Universitatea Columbia, împreună cu Jacob Leshno și Ciamac Moallemi) recunoaște valoarea creată de Bitcoin. În schimb, economiști de calibrul lui Kenneth Rogoff și Joseph Stiglitz, odată de acord, consideră că statele trebuie să intervină. Primul crede că acest lucru trebuie făcut pentru ca tehnologia să supraviețuiască dar riscurile de poluare să fie eliminate. Mai radical, Stiglitz consideră că criptomonedele ar trebui interzise.
Pe scurt, viitorul Bitcoin și al altor criptomonede este în prezent imprevizibil. Dar este cert că statele și băncile centrale nu vor putea continua să închidă ochii. Iar când intervenția de reglementare va sosi este foarte probabil ca, dacă piața nu s-a gândit deja la asta dinainte, acea bula să izbucnească răspândind, ca de obicei, pierderi și falimente pentru investitorii de ultimă oră.
