Pentru a descrie revoluția digitală, cea care transferă miliarde de date de la bărbați la mașini, influențând viața și autonomia ființelor umane, profesorul Derrick De Kerckhove, profesor la Universitatea din Napoli și expert în cultura digitală, folosește un mare clasic al literatura italiana:
„Gândește-te la Pinocchio, o păpușă care în celebrul roman devine un băiat adevărat. Adică o mașină care devine umană, ceea ce se întâmplă acum în societatea datelor mari și ceea ce eu numesc răsturnare: interconectivitatea dă naștere la datacracy, sau puterea dată datelor, care reprezintă inconștientul digital al oamenilor și afectează. autonomia acestuia. Pentru prima dată în istorie, omul nu mai este stăpân pe propria sa gândire”.
A încetat să mai fie așa atunci când, după o fază foarte lungă de scriere manuală, culminată cu inventarea tiparului, s-a inventat electricitatea și am trecut la comunicarea electronică și apoi la tot ce știm: internetul, big data și ceea ce definește sociologul canadian. datacracy dar care este și dataism, sau un nou sistem economic care înlocuiește capitalismul și care permite companiilor care dețin date personale să facture de zece ori mai mult decât giganții industriali, exploatând cunoștințe și algoritmi. Și care plasează intimitatea și dreptul de a fi uitat drept teme din ce în ce mai de actualitate: „E bine că vorbim despre asta, dar lucrurile nu se schimbă. Suntem deja la cheremul datacrației. Eu susțin că dreptul de acces la datele cuiva ar trebui să fie garantat de Constituție”.
Multe dintre aceste date, probabil marea majoritate, sunt transferate către inteligența artificială în mod inconștient, sau cel puțin distras, prin Internet, Google, rețelele de socializare dar și Amazon și tot ceea ce călătorește, vinde și comunică prin intermediul rețelei. Deci asta ne face sclavii mașinilor? „Cu siguranță ne pune într-o poziție diferită: înainte omul era obișnuit să caute și să dea răspunsuri, acum răspunsurile sunt date de mașina care este capabilă să stocheze mult mai multe date decât ne dăm seama că i le dăm (de aici inconștientul digital) . Acum omul trebuie să învețe să pună întrebări, dacă ceva, pentru că valoarea datelor mari este nulă dacă nu există întrebări pe care să le pună. Omul trebuie să învețe să interacționeze cu inteligența artificială”.
Altfel, ea va fi cea care își va conduce viața, așa cum se întâmplă deja prin fenomene care merg chiar dincolo de big data, dar care sunt strâns legate, precum deep learning și analiza predictivă, capabile să citească mințile și, prin urmare, să le condiționeze: „Analiza predictivă pe care o pune autonomia noastră, memoria noastră și chiar reputația noastră sunt în pericol”. Gândiți-vă, de exemplu, la cei care folosesc social media într-un mod negativ: pe lângă faptul că vehiculează conținut compromițător pe care oricine îl va putea citi, își vor preda personalitatea mașinii și mașina și-o va face proprie, propunând subiecte. , produse comerciale sau situatii in concordanta cu acel aspect si ca cu greu il vor face sa-l schimbe. „Vom reveni să ne simțim rușine – susține profesorul canadian -. Într-adevăr, unii dintre noi deja folosesc rețelele de socializare într-un mod diferit, tocmai de rușine”.
Primul și cel mai frapant caz de societate datacratică este cel din Singapore. Ceea ce De Kerckhove numește și democratura, adică dictatură democratică, pentru că guvernul este ales de popor, dar apoi îl supune unor sisteme de supraveghere masivă ultra-invazive, prin utilizarea oricărei tehnologii, de la big data la senzori, până la în spații private. „Putem vorbi și de un guvern algoritmic: întreaga populație este cartografiată și monitorizată constant. Toate acestea servesc la aplicarea unor reguli foarte stricte, care au ajutat Singapore să devină un loc civilizat și evoluat față de acum doar 40 de ani, dar în detrimentul intimității”.
De fapt, puțini știu, dar în Singapore, printre multe alte lucruri, cei care uită să scoată toaleta într-o toaletă publică, desenează graffiti sau comit acte de vandalism, scuipă pe pământ pe străzi, fac sex cu o persoană din de același sex (până la 2 ani de închisoare), și chiar se plimbă goală prin casă într-o altă cameră decât baia. Toate acestea înseamnă că viețile oamenilor sunt complet în mâinile tehnologiei, este un mare frate social: „Putem vorbi și de despotism iluminat, sau chiar mai bine de fascism electronic”, adaugă De Kerckhove.
Dar fascismul electronic, sau datacracy sau guvernarea algoritmică, dacă preferați, este într-adevăr viitorul? Vor ajunge și orașele europene așa? Și mai presus de toate, vor avea de ales? „Nu se poate spune acest lucru, dar cu siguranță se poate spune că, pe lângă aspectele în mare măsură negative, dacă nu deranjante, precum imposibilitatea controlului inconștientului digital și pierderea autonomiei și intimității ființelor umane, există și aspecte care Aș defini pozitiv: mă gândesc, de exemplu, la transparență și deci la sentimentul de securitate pe care îl poate transmite accesul continuu la date, la transculturalism, la sharing economy și la difuzarea modelelor sociale de sharing”.
