La Curtea Europeană de Justiție promovează BCE, declarând compatibil cu legislația UE programul OMT lansat de Eurotower în 2012. „Programul de cumpărare a obligațiunilor de stat pe piața secundară nu depășește competențele BCE”.
Acronimul englezesc înseamnă „Tranzacții monetare directe” (tranzacții monetare definitive) și se referă la scutul anti-spread creat de Banca Centrală Europeană pentru a învinge atacul speculativ lansat de unii mari investitori internaționali față de euro începând din a doua jumătate a anului 2011.
Măsura prevede achiziții nelimitate de obligațiuni de stat pentru a controla diferențele dintre țările care au ajuns în vizorul piețelor. Până acum OMT-urile nu au fost niciodată puse în practică: în urmă cu trei ani și jumătate efectul de anunț a fost suficient pentru a bloca speculațiile față de euro.
Anul trecut Curtea Constituţională Germană a avut a declarat OMT neconformă cu legea germană, dar judecătorii de la Karlsruhe au trimis atunci cazul – pentru prima dată în istoria instituției – Curții Europene de Justiție. Practic, Germania ceruse să stabilească dacă scutul anti-spread, în loc să fie o măsură de politică monetară, nu constituie mai degrabă o măsură de politică economică, sau mai degrabă un tip de intervenție care se încadrează în afara competențelor BCE.
Potrivit reclamanților, „programul OMT, pe de o parte, nu intră în mandatul BCE și încalcă interzicerea finanțării monetare a statelor membre ale zonei euro și, pe de altă parte, încalcă principiul democrației consacrat în Legea fundamentală germană (Grundgesetz) și subminează astfel identitatea constituțională germană”.
Dar „Curtea răspunde că Tratatele UE autorizează Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) să adopte un program precum programul OMT și observă că OMT, în lumina obiectivelor sale și a mijloacelor preconizate pentru realizarea acestora, se încadrează în politica monetară și, prin urmare, în competențele SEBC. În fine, urmărind menținerea unei transmisii adecvate a politicii monetare, programul menționat mai sus este, în același timp, potrivit pentru păstrarea unicității acestei politici și pentru a contribui la obiectivul său principal, care este menținerea stabilității prețurilor”.
Pronunțarea judecătorilor comunitari, în orice caz, nu închide definitiv meciul dintre Karlsruhe și BCE, în care recent s-a deschis un nou front. La începutul lunii iunie, de fapt, trei persoane au prezentat un nou recurs la Curtea Constituțională Germană împotriva politicii Băncii Centrale Europene: de data aceasta în mire se află relaxarea cantitativă lansat în martie de Eurotower. Potrivit contestatorilor, programul de cumpărare de obligațiuni publice și private dorit de consiliul lui Mario Draghi ar fi „scandal de mai rău” decât OMT-urile.
Nu numai atât: în cele 120 de pagini ale contestației mai citim că BCE a intrat într-un teritoriu politic care nu-i aparține, „pentru care nu a primit niciun mandat”, nici vreo rezoluție de la Parlamentul Germaniei, Bundestag sau Bundesbank. Mai mult, este posibil ca discuția de la Curtea Constituțională din Karlsruhe pe tema Qe să nu poată fi programată înainte de 2016, când planul va fi deja pus în aplicare (termenul limită, deocamdată, este stabilit pentru septembrie 2016).
Cum va funcționa OMT? Totul despre planul BCE de economisire a spread-ului
Relaxarea cantitativă, tot ce trebuie să știți
