Pe piețe, contractul guvernamental dintre Movimento 5 Stelle și Lega a declanșat o „creștere considerabilă” a spread-ului dintre obligațiunile guvernamentale italiene și bondurile germane. Banca Centrală Europeană notează acest lucru în buletinul său economic, adăugând că această tendință a implicat și problemele altor țări din zona euro. „După ce au prezentat fluctuații relativ moderate în prima parte a perioadei de revizuire, spread-urile obligațiunilor de stat italiene au crescut considerabil după 15 mai – citim – când piețele au luat cunoștință de detaliile conținute în propunerea de program prezentată de noul guvern. Condițiile de pe piețele obligațiunilor suverane au rămas de atunci volatile, cu spread-urile obligațiunilor de stat italiene cu mult peste nivelurile din aprilie. Piețele de obligațiuni de stat din alte țări din zona euro au fost, de asemenea, afectate în diferite grade”. O problemă serioasă, dar că Guvernul de ligă vedetă pare să ignore.
În general, potrivit BCE, „Spread-urile obligațiunilor de stat au arătat un nivel considerabil de volatilitate începând cu a doua jumătate a lunii mai, într-un context caracterizat de incertitudine politică în Italia. Fluctuațiile de pe piețele obligațiunilor de stat s-au extins parțial pe alte segmente de piață, iar volatilitatea pe piețele de valori a crescut”.
RISCUL PAȘI ÎNAPOI LA PENSIUNE
În plus, BCE avertizează asupra „riscului ridicat” ca țări precum Italia și Spania să facă „pași înapoi” în reformele pensiilor. O analiză aRaportul privind îmbătrânirea 2018, din care reiese riscul ca „în unele țări, de exemplu Italia și Spania, să fie pași înapoi în raport cu reformele de pensii adoptate anterior. În plus, același risc ar putea crește pentru țările în care, până în prezent, sunt așteptate scăderi semnificative ale ratelor de înlocuire. În astfel de cazuri, alternativ, riscul creșterii continuu a transferurilor de asistență socială ar putea crește dacă planurile de pensii private nu sunt în măsură să umple golul.
PERICOL DIVERSIUNE SEMNIFICATIVA PE CONTURI
Tot din acest motiv, Italia se numără printre cele șapte țări din zona euro care riscă anul acesta o „abatere semnificativă” de la țintele de finanțe publice prevăzute de pactele UE: „Conform proiecțiilor Comisiei Europene, în 2018 majoritatea țărilor care nu au atins încă o poziție bugetară solidă nu își vor îndeplini angajamentele în temeiul Pactelor de stabilitate și de creștere”.
Instituția monetară nu își ascunde criticile la adresa aplicării regulilor noului pact privind conturile operate de Comisie, care potrivit BCE este „în detrimentul transparenței, coerenței și previzibilității depline a întregului cadru de referință”.
„Din cele șapte țări din zona euro care, potrivit Comisiei, riscă o abatere semnificativă de la partea preventivă a CPS în 2018, patru – citim – Belgia, Franța, Italia și Portugalia au cote datorie/PIB de peste 90 per cent”.
„În timp ce, în general, recomandările specifice fiecărei țări urmează principiul conform căruia rezervele fiscale ar trebui constituite în perioade economice bune, abordarea standard are câteva excepții. Recomandările adresate Spaniei și Sloveniei pentru 2019 prevăd un efort structural mai mic decât cel convenit pe baza matricei părții preventive a Pactului - citim - adică egal cu 0,65 la sută în loc de 1 la sută din PIB. Abaterea de la cerința prevăzută de matrice se bazează pe o evaluare economică care se referă în special la șomaj ridicat”.
„Această abordare – notează BCE – reflectă „discreția” adoptată în acordarea unei reduceri a cerințelor de ajustare pentru două țări în 2018: de la 0,6 la 0,3 la sută din PIB pentru Italia și de la 1 la 0,6 la sută din PIB pentru Slovenia, în acest caz, fără loc pentru abateri. O astfel de aplicare a Pactului de stabilitate și creștere este posibilă în detrimentul transparenței, coerenței și previzibilității întregului cadru de referință”.
RECUPERAREA INFLAȚIEI ÎN IUNIE
Între timp, în iunie inflația a înregistrat o creștere de 0,3% lunar și 1,4% anual (în accelerare față de +1% în luna mai). Aceasta este estimarea preliminară publicată de Istat care a observat: „inflația în iunie continuă să crească în componentele legate cel mai mult de achizițiile zilnice ale consumatorilor”.
De altfel, forța motrice din spatele accelerării creșterii prețurilor de consum sunt din nou „produsele cu o frecvență mare de cumpărare, care înregistrează anual o creștere a prețurilor de peste dublu față de cea generală, împingând inflația la nivelurile din luna mai. 2017”. O contribuție inflaționistă derivă și din prețurile serviciilor legate de transport, care au înregistrat tensiuni tot mai mari de la începutul anului.
Accelerarea inflației se datorează așadar în principal prețurilor la bunurile energetice nereglementate (de la +5,3% în mai la +9,4%), atât la produsele alimentare procesate (de la +1,7% la + 2,4%), cât și nelucrate (de la +2,4). % în luna mai la +3,4%) și la prețurile serviciilor legate de transport (de la +1,7% la +2,9%).
Prețurile la produse alimentare, casnice și de îngrijire personală au crescut cu 0,2% lunar și cu 2,6% anual (de la +1,7% înregistrat în luna mai).
Prețurile produselor achiziționate frecvent au crescut cu 0,4% în termeni trimestriali și cu 2,9% în termeni de trend (de la +2% în luna precedentă).
În iunie este un boom al prețurilor la paste și vin. Conform estimărilor preliminare emise de Istat, pentru produsele alimentare procesate, care înregistrează o creștere atât în ceea ce privește situația actuală, cât și în tendințe (+0,8% și respectiv +2,4%), creșterile sunt generalizate la diferitele produse ale agregatului: dintre acestea se remarcă creșterile prețurilor la Vinurile din Struguri (+0,7% lunar și +6,3% anual, de la +5,6% în luna mai) și cele la Paste uscate, paste proaspete și preparate din paste. (+2,8% în termeni ciclici și +6,6% față de iunie anul trecut, de la +3,6% în mai).
Prețurile produselor alimentare neprelucrate, în schimb, au scăzut cu 0,9% față de luna precedentă și s-au accelerat anual (de la +2,4% observat în mai la +3,4% în iunie); acest lucru se explică în principal prin dinamica prețurilor legumelor proaspete sau refrigerate, altele decât cartofii, care au scăzut cu 2,1% față de luna mai și au înregistrat o inversare a tendinței anual (de la -1,3% în luna precedentă la +4,6% în luna precedentă). iunie), în mare parte datorită comparației cu luna iunie a anului trecut când recesiunea economică a fost mult mai accentuată și a însumat -7,7%. Dintre produsele alimentare neprelucrate, trebuie remarcat faptul că fructele proaspete și refrigerate au înregistrat un declin economic de 3% și o uşoară decelerare de la +8,1% în mai la +7,8%.
