Mă voi gândi mâine. Lumea politică și financiară se confruntă acum cu drame precum Rossella O'Hara: „când o problemă devine prea complicată, preferăm să o amânăm. Din păcate însă, „mâine” această problemă va apărea din nou. Cu toate acestea, Obama va trebui să găsească o soluție în termen de două luni pentru a evita Faleza Fiscală, iar băncile vor trebui totuși să înceapă pe drumuri mai solide. Apreciez însă un aspect al deciziei luate duminică de guvernanții băncilor centrale și este faptul că resursele sunt efectiv eliberate pentru companii”. Economistul Giacomo Vaciago critică decizia de prelungire a termenului de aplicare a Basel 3, dar subliniază pozitiv „faptul că lichiditatea suplimentară poate include și acțiuni și titluri garantate cu ipotecă, titluri garantate prin credite ipotecare, excluse anterior. Acest lucru creează condițiile pentru ca băncile să poată finanța afaceri sau redresarea, dacă aceasta va veni”.
FIRSTonline – Profesorul Vaciago Băncile vor avea mai mult timp pentru a-și constitui rezervele de lichiditate, în condițiile în care comitetul de supraveghere bancară de la Basel a aprobat revizuirea standardelor prin introducerea unui mecanism multi-eșalon. Cum judeci această decizie?
Vaciago – Fără îndoială ne aflăm într-o situație în care rigoarea excesivă poate ucide semințele unei treziri economice și trebuie să ținem cont de acest lucru. Totuși, aș vrea să fac o discuție mai amplă. Știm de cinci ani că această criză economică și financiară globală depinde și de bănci. Până la un anumit punct au riscat foarte mult în ceea ce privește capitalizarea lor. O alegere bună în cer, dar nu și pe pământ, unde trăiesc atât de mulți păcătoși. Atunci va fi bine să punem câteva puncte ferme. În primul rând: bancar riscant necesită mai mult capital, altfel se termină prost și am văzut-o. În al doilea rând: este mai bine să redefiniți ce este o bancă și ce trebuie să facă. Unde și-au pus băncile banii în ultimii ani? În afaceri? În industria de producție și de creare a bogăției pentru societate? Nu, au desfășurat mai ales operațiuni pe piețele financiare și de acolo au apărut pagubele.
FIRSTonline – Definirea a ceea ce este o bancă: o operațiune solicitantă...
Vaciago – Fără îndoială, dar suntem în companie bună să-l susținem. Paul Volcker spune că băncile ar trebui să fie de două tipuri: cele comerciale și cele care fac afaceri cu investiții. În 1933 americanii au introdus Legea Glass-Steagall pentru a ieși din criza din '29, adică tocmai asta au făcut. În urmă cu doi ani, John Vickers a propus băncilor britanice să-și separe afacerea riscantă de cea de finanțare a gospodăriilor și a afacerilor. După cum se poate observa, redefinirea activității bancare este un punct crucial. Pentru că băncile pot face ce vor, își pot paria banii în cazinou, dar nu pot pune în pericol sistemul, nu pot consuma resursele pentru a fi alocate economiei. Chiar și UE s-a confruntat cu această problemă și raportul Liikanen a propus soluții similare celor menționate.
FIRSTonline – Este o cale care are nevoie de etape și, în acest context, cum se încadrează Basel 3?
Vaciago – Da, avem nevoie de o agendă de lucruri de făcut, ca să-l citez pe Monti. În ceea ce ne privește, trebuie să mergem pe calea uniunii bancare europene. Dar venim și la Basel, unde se întâlnesc guvernatorii a 30 de țări. Este timpul să ne punem întrebarea cum sunt evaluate activele și ponderea pe care agențiile de rating o au în această evaluare. Vrem să recunoaștem sau nu că la criză a contribuit și beatificarea agențiilor de rating? Ponderea judecății lor asupra fiecărei evaluări?
În sfârșit, să vorbim despre Basel 3, care este rezultatul eșecului Basel 2, tocmai pentru că ponderea opiniilor agențiilor a dus la devalorizarea titlurilor și la înăsprirea condițiilor. Astăzi a venit momentul să aplici noi criterii, care sunt foarte scumpe încă din primul an de introducere. Ce s-ar fi întâmplat dacă am fi fost stricti? Aplicarea strictă risca să zdrobească un sistem deja foarte slab, deoarece sângerarea nu este un leac pentru bolnavi. Așa că am ales calea cea mai populară în acest moment: am amânat. Da, este greu să te ocupi de soluții profunde. Gândiți-vă la supravegherea unică a băncilor europene de către BCE și la rezistența Germaniei. Și ce fac Statele Unite? Găsesc ei soluții structurale? Nu, fac transfuzii. Ei injectează lichiditate și dacă într-o zi lichiditatea așteptată nu ajunge, piața se prăbușește din nou. De fapt, nici lichiditatea nu este suficientă, pentru că poți stinge focul cu toată apa din lume ca să nu arzi, dar atunci riști să te îneci. Pe scurt, întregul sistem continuă să peticească fisurile din casă cu bandă adezivă, dar nu poate rezista mult timp. Este nevoie de curaj pentru a-ți sufleca mânecile și a restabili fundația. Altfel, peste două luni sau trei ani, dacă structura rămâne în picioare, crăpăturile vor fi tot acolo și poate chiar mai adânc.
FIRSTonline – Ne-am luat doar timp sau există și ceva bun, așa cum ați spus?
Vaciago – Există, de asemenea, ceva foarte pozitiv în această decizie de a prelungi timpul de aplicare a Basel 3. Alegerea, așa cum a fost concepută, ar trebui să elibereze resurse pentru economie și acesta este singurul oxigen de care avem nevoie. Deci, critici la o parte, cred că ar trebui să apreciem efortul depus pentru a ne scoate din stagnarea în care plutim.
