Destinul Italiei este cel al Europei. Facem parte dintr-o zonă economică mare, profund integrată, a cărei dezvoltare o determină pe a noastră și, în același timp, depinde de ea. Este important ca vocea Italiei să aibă autoritate în contextele în care știu că viitorul Uniunii Europene va decide”. A spus guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, în Gânduri finale marți, 29 mai, la Palazzo Koch, prezentând Raport anual al Institutului Central pe 2017.
Cuvintele numărul unu din Via Nazionale capătă un sens deosebit în lumina deciziei luate în urmă cu două zile de Președintele Republicii, Sergio Mattarella, care nu a semnat decretul de numire a ministrului economiei al Paolo Savona, datorită pozițiilor sale puternic eurocritice. O alegere care a determinat Liga să arunce în aer acordul guvernamental cu M5S, ducând la pasul înapoi al lui Giuseppe Conte și la acordarea unui noua misiune lui Carlo Cottarelli.
„Regulile în cadrul cărora operăm pot fi discutate, criticate – a adăugat Visco – Trebuie îmbunătățite. Dar nu putem ignora constrângerile constituționale: protecția economiilor (menționată și de Mattarella pentru a justifica refuzul lui Savona, ed.), soldul conturilor, respectarea Tratatelor. Mai presus de toate, trebuie să avem mereu în vedere riscul extrem de grav de a dispersa activul de neînlocuit al încrederii într-un timp scurt și cu doar câteva mișcări”. Din acest motiv, potrivit guvernatorului, „dacă este de dorit ca obiectivele și proiectele diferitelor forțe politice să fie definite cu claritate și previziune, nu ar fi înțelept să ignorăm compatibilitatea financiară”.
In legatura cu tulburările financiare de astăzi, pentru guvernator „nu există nicio justificare: ceea ce observăm este grav”.
„ECONOMIA ITALIANĂ SE ÎNTĂRește, DAR TREBUIE SĂ CONTINUĂM REFORMELE”
Economia italiană, potrivit lui Visco, „se revine. Cererea a reflectat performanța bună a consumului și mai ales a investițiilor, care a crescut cu 3,8 la sută, dar încă departe de nivelurile de dinainte de criză. Exporturile s-au confirmat ca un factor de creștere. În 2017 au înregistrat o expansiune de 5,4%, mai mare decât cea a celorlalte țări principale din zona euro”. Pe de altă parte, „consolidarea rezultatelor obținute, realizarea de progrese ulterioare, înlăturarea deficiențelor structurale ne impun să mergem pe calea reformei începută”.
VENITURI DE CETĂȚENIE, „ATENȚIE LA CONTURI”
Guvernatorul nu menționează niciodată în mod explicit măsurile cuprinse în contractul de guvernământ Lega-5 Stelle - un acord care a fost amânat, cel puțin până la următoarele alegeri -, dar în unele cazuri referințele par evidente. Este inevitabil să ne gândim la veniturile cetățeanului atunci când Visco subliniază că „în procedură la consolidarea veniturilor de incluziune sau adoptarea altor măsuri, pe lângă evitarea descurajării în căutarea unui loc de muncă obișnuit, va fi necesar să se acorde atenție consecințelor asupra finante publice”.
REFORMA FORNERO: „RETUȘĂRI POSIBILE, DAR PAȘII ÎNAPOI SUNT RISCATORI”
În ceea ce privește legea Fornero, pe care Lega și M5S plănuiau să o demonteze, Guvernatorul emite un avertisment: „Reformele introduse în trecut fac dinamica cheltuielilor cu pensiile gestionabilă; au răspuns necesității de a se ține seama de prelungirea duratei medii de viață în definirea relației dintre contribuțiile plătite și mărimea și durata pensiei; au plasat Italia într-o poziție favorabilă în comparație internațională. Ar fi riscant să dai înapoi. Sunt posibile intervenții direcționate, care vizează reducerea rigidităților specifice, unele fiind deja realizate în trecut, dar trebuie întotdeauna compensate adecvat pentru a asigura echilibrul actuarial al sistemului de pensii. Trebuie exercitată o prudență extremă în modificarea regulilor de bază care determină tendințele pe termen lung ale cheltuielilor publice”.
DATORIA PUBLICA: „PENTRU A REDUCE NU ESTE SURTURĂ”
O versiune timpurie a contractului Lega-M5S a vorbit despre posibilitatea de a cere BCE să anuleze 250 de miliarde de datorie publică italiană. Dar pe acest teren, subliniază Visco, „nu există scurtături. O mare parte din economiile financiare acumulate de italieni corespund, direct sau indirect, celor 2.300 de miliarde din datoria noastră publică. Dacă valoarea bogăției lor ar fi pusă în pericol, ei ar reacționa fugind, căutând adăpost în altă parte. Iar investitorii străini ar fi mai rapid. Criza financiară care a rezultat ar face țara noastră să facă mulți pași înapoi. Ar păta de neșters reputația Italiei în lume”.
Potrivit guvernatorului, așadar, calea de urmat este alta: „Raportul datoria publică-PIB ar putea reveni sub 100% în zece ani dacă s-ar obține treptat un excedent primar între 3 și 4% din PIB, aproximativ cu două puncte procentuale mai mare decât nivelul actual și în concordanță cu bugetul substanțial echilibrat net de efectele ciclului. Scăderea ar putea fi mai rapidă dacă îmbunătățirea excedentului primar și consolidarea și continuarea reformelor structurale susțin creșterea și reduc prima de risc care afectează randamentele obligațiunilor publice italiene”.
BĂNCILE: „LIPSA DE TRANSPARENȚĂ REDUCE ÎNCREDEREA CLIENTLOR”
Visco s-a referit, de asemenea, la cazurile de administrare defectuoasă în domeniul bancar, în special în ceea ce privește plasarea de obligațiuni subordonate către publicul de retail. „În multe cazuri – a amintit el – atenția insuficientă acordată profilurilor de transparență și o discrepanță între produsele plasate și nevoile financiare ale abonaților, grave în sine, au amplificat efectele crizelor. Păstrarea încrederii clienților este o datorie a intermediarilor; este, de asemenea, un instrument de creștere a capacității competitive; este esențială pentru sustenabilitatea strategiilor băncilor în noul mediu operațional și de piață”.
BĂNCI: „CAPITALUL EVITĂRILOR SE ÎNTARȘTEȘTE ȘI NPLS SCAD, DAR RĂMÂNE LA MARE”
În ceea ce privește situația financiară a sistemului bancar, guvernatorul a subliniat că soliditatea capitalului s-a mai mult decât dublat de la începutul crizei: „În 2017 indicele de solvabilitate (raportul CET1) a crescut în medie cu peste două puncte procentuale, la 13,8 . 7,1 la sută; a fost 1,3 acum zece ani. Pentru grupurile semnificative, distanța față de media zonei euro a scăzut cu două puncte procentuale, la XNUMX puncte”.
Pe partea Npl, „rata de acoperire, adică raportul dintre valoarea ajustărilor de valoare și valoarea brută a creditelor neperformante, a atins 53% – a continuat Visco – un nivel semnificativ mai mare decât media principalelor bănci europene”.
Cu toate acestea, guvernatorul a explicat în continuare, „la sfârșitul anului 2017, raportul dintre creditele neperformante ale băncilor italiene semnificative față de totalul creditelor - inclusiv expunerile interbancare și ale băncilor centrale - era de 11,1% în termeni bruti, comparativ cu o medie de 4,1% pentru celelalte grupuri semnificative din zona euro; net de ajustări de valoare, incidențele au fost egale cu 5,9 și, respectiv, 2,4 la sută. Decalajul, deși încă semnificativ, s-a redus semnificativ în ultimii doi ani”.
Tendința se îmbunătățește mai ales datorită vânzărilor de credite neperformante pe piața secundară, care au ajuns la 2017 de miliarde în 35, față de o medie anuală de 5 în perioada precedentă de patru ani, în timp ce anul acesta ar trebui să urce la 65 de miliarde. „Conform planurilor prezentate în martie trecut la Mecanismul Unic de Supraveghere, până în 2020 creditele neperformante ale unor grupuri importante italiene s-ar înjumătăți față de nivelul de la sfârșitul anului 2017 – explică Visco – incidența asupra creditelor totale, net de în valoare, ar scădea la aproximativ 4% pentru grupurile semnificative; se estimează că ar scădea la 5 la sută pentru întregul sistem”.
BĂNCI: „RENTABILITATEA SE ÎMBUNĂTĂȚĂ, DAR NU PENTRU TOȚI”
Visco a subliniat, de asemenea, profitabilitatea băncilor italiene, explicând că aceasta „s-a îmbunătățit în 2017: net de componentele extraordinare, randamentul capitalului a depășit ușor 4 la sută față de un rezultat negativ în 2016 (-5,7, XNUMX la sută). Tendința a continuat și în primul trimestru al acestui an pentru marile grupuri, care au înregistrat rezultate de venituri generale satisfăcătoare datorită creșterii comisioanelor și limitării costurilor. Mai mulți intermediari, însă, au încă o rentabilitate insuficientă. Capacitatea de a genera profit a băncilor mai mici suferă de dificultatea de a extinde veniturile și de a scădea eficiența operațională. În plus, pierderile de credit încă mari cântăresc asupra acesteia”.
Potrivit Guvernatorului, „externalizarea unor funcții, consorții pentru partajarea proceselor de producție și pentru achiziționarea de bunuri și servicii, acorduri de comercializare a produselor financiare și de asigurare, operațiuni de concentrare pot contribui la recuperarea rentabilității. Micile bănci cooperative ar putea beneficia, ca și în alte țări, de crearea unui mecanism de „protecție instituțională”, bazat pe acorduri de sprijin reciproc în caz de dificultate, cu avantaje în calcularea cerințelor de capital; ar fi un pas spre forme mai apropiate de integrare”.
CCA: „FĂRĂ GRUPURI, LICHIDĂRI ÎN CAZ DE CRIZE”
Venind la băncile cooperatiste de credit, Visco consideră că „reforma în curs de implementare va face posibilă susținerea în continuare eficientă a economiilor locale chiar și în noul context de reglementare, păstrând în același timp spiritul mutualist care le deosebește. Sistemele de garantare solidară prevăzute de contractele de coeziune și utilizarea resurselor de capital pe care, grație reformei, noile companii-mamă le vor putea ridica pe piață, vor face posibilă rezolvarea cât mai eficientă a oricăror situații dificile. De altfel, în lipsa grupurilor, legea ar impune ca crizele băncilor mutuale individuale să fie gestionate cu soluții de tip lichidare. Îmbunătățirea eficienței și înlăturarea obstacolelor în calea găsirii capitalului de risc pe piață va permite grupurilor în curs de formare să facă față provocărilor pe care le pune noul context”.
