Acțiune

Banca Italiei: Fondul de recuperare ajută la creștere numai dacă este bine utilizat

Disponibilitatea unor resurse economice mai mari nu duce automat la o creștere mai mare: numai prin folosirea lor bine se pot obține rezultatele dorite

Banca Italiei: Fondul de recuperare ajută la creștere numai dacă este bine utilizat

Guvernul pregătește planul care urmează să fie trimis la Bruxelles pentru obținerea fonduri de la Fondul de Recuperare. Italia ar trebui să meargă la 87 de miliarde de subvenții și 120 de miliarde de împrumuturi, resurse vitale pentru a reporni țara și pentru a implementa acele reforme care au fost în sertar de ani de zile. De aceea este foarte important să nu irosim banii care vor ajunge, ci să îi folosim pentru a schimba vitezele pentru țară. „Beneficiile efective pe care Italia le va putea obține din utilizarea fondurilor noului instrument vor depinde de capacitatea țării de a propune intervenții capabile să contribuie la creșterea potențialului de creștere rentabil, în concordanță cu obiectivele și cerințele programului și să le implementeze rapid și fără risipă”, a spus el Fabrizio Balassone, șeful Serviciului Structura Economică al Băncii Italiei, într-o audiere în fața Comisiei de Buget a Camerei.

„Resursele noului instrument european pot ajuta la demararea redresarea întârzierilor acumulate de economia italiană în ultimii treizeci de ani; principala problemă a economiei noastre este, de peste 20 de ani, cea a creșterii scăzute, reflectând, la rândul său, dinamica slabă a productivității”, a adăugat Balassone indicând prioritățile pe care Guvernul ar trebui să le urmeze pentru atingerea scopului dorit: „Este posibil să identificăm cel puțin trei macro-arii în care intervențiile apar la fel de urgente: administrație publică; inovaţie; salvgardarea și punerea în valoare a patrimoniului nostru natural și istorico-artistic”.

Procedând astfel, subliniază economistul, „efectele unei acțiuni de reînnoire a administrației publice, a infrastructurilor tradiționale și inovatoare, a școlii pot fi deosebit de relevante pentru Sud. În regiunile sudice, mediul în care își desfășoară activitatea întreprinderile trebuie în primul rând îmbunătățit, în primul rând cu referire la protecția legalității. Decalajul tehnologic de umplut este mai mare, eficiența politicilor publice este mai mică, iar finalizarea investițiilor este mai dificilă”. 

Potrivit lui Balassone, „planul național de redresare și reziliență trebuie să se bazeze și pe obiectivul esențial al realizării unui plan substanțial, progresiv și continuu. reechilibrarea finanțelor publice. Mai presus de toate, revigorarea creșterii poate contribui la aceasta, ceea ce va fi posibil doar dacă resursele sunt utilizate productiv; altfel problemele ţării ar fi sporite, nu atenuate, de datoria crescută”. 

Pentru Bankitalia, „impactul asupra economiei va depinde și de îmbunătățirea contextului în care se desfășoară activitatea de afaceri. Ar fi riscant să presupunem că disponibilitatea unor resurse mai mari se poate traduce automat în creștere economică susținută și de durată, fără un angajament continuu de îmbunătățire a calității acțiunii publice”.

În cele din urmă, a explicat Balassone două scenarii dezvoltate de Banca Italiei. „Ambele scenarii – a explicat el – presupun că fondurile disponibile pentru Italia, care se presupune că sunt egale cu 120 de miliarde pentru împrumuturi și 87 pentru transferuri, sunt utilizate integral și fără ineficiențe, cu o distribuție uniformă a cheltuielilor în perioada de cinci ani. 2021 -2025”. 

Cheltuielile mai mari de investiții care decurg din Fondul de Recuperare, estimate la peste 41 de miliarde pe an, „ar putea duce la o cresterea cumulata a nivelului PIB-ului de circa 3 puncte procente până în 2025, cu o creștere a angajării de aproximativ 600.000 de unități”. 

În cel de-al doilea scenariu, „se presupune că o parte semnificativă a resurselor, egală cu 30 la sută, este utilizată pentru măsurile deja planificate și că doar aproximativ două treimi din partea rămasă este destinată finanțării directe de noi proiecte de investiții. În aceste ipoteze, intervențiile suplimentare s-ar ridica la aproximativ 29 de miliarde pe an, din care doar 19 pentru investiții. Impactul cumulat asupra nivelului PIB-ului ar ajunge la aproape 2 puncte procente în 2025”.

cometariu