Comisia Europeană a lansat astăzi un pachet de propuneri pentru reformarea managementului creditelor neperformante (NPL) în sectorul bancar. Cel mai important aspect se referă la noile provizioane solicitate de la instituții pentru a acoperi riscul ca viitoarele împrumuturi să se deterioreze. Acesta nu este un detaliu mic: se face referire doar la noile credite neperformante, nu la cele existente.
Ideea de bază este că suferinta garantata trebuie acoperit 100% pe o perioadă de 8 ani, cu o progresie lentă. Iată schema:
- 5% primul an;
- 10% al doilea an;
- 17,5% al treilea an;
- 27,5% al patrulea an;
- 40% al cincilea an;
- 55% al șaselea an;
- 75% al șaptelea an;
- 100% în al optulea an.
pentru datorii negarantate, pe de altă parte, sunt așteptate timpi mult mai rapidi. Acoperirea trebuie finalizată într-o perioadă de doi ani:
- 35% primul an;
- 100% al doilea an.
În octombrie anul trecut, Consiliul de Supraveghere al BCE a avansat o propunere similară. Principala diferență a fost că s-a avut în vedere o perioadă maximă de 7 ani pentru a rezerva fondurile necesare pentru acoperirea noilor credite neperformante garantate.
Revenind la măsurile elaborate de Comisie, pachetul urmărește, de asemenea, să încurajeze dezvoltarea piețelor secundare pe care băncile pot vinde credite neperformante entităților active în gestionarea creditelor și investitorilor.
Al treilea și ultimul obiectiv principal este de a facilita colectarea datoriilor. În acest caz, intervenția integrează o propunere privind insolvența și restructurarea corporativă prezentată în noiembrie 2016.
În ceea ce privește riscurile bancare și financiare, Italia „se află sub observație specială” de către alte țări europene, a comentat el Ignazio Angeloni, membru al consiliului de supraveghere al BCE, răspunzând la o întrebare în cadrul unei conferințe privind itinerariile de securitate socială.
„Alegerile Italiei, ca țară debitoare deși către interior și cu bănci încă parțial în situații riscante, sunt importante”, a adăugat Angeloni, reiterând că țara nu poate să nu fie prezentă în dezbaterea care se deschide în Europa „pentru reforma euro, sprijinul țărilor aflate în criză și al băncilor în criză”.
Angeloni a amintit că Italia „este țara care a făcut cel mai mare progres în ultimii 2-3 ani în curățarea bilanţurilor neperformante”. O curățenie care s-ar fi produs în orice caz datorită redresării ciclului economic dar pe care Supravegherea BCE a accelerat-o. „Acțiunea de încurajare a BCE a fost esențială în producerea acestor rezultate strălucitoare pentru băncile italiene, care trebuie consolidate și continuate”, a conchis el.
Chiar și vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a recunoscut că Italia a făcut „progresuri substanțiale” în reducerea datoriilor neperformante.
În trimestrul trei al anului 2016 stocul de credite neperformante bancare brute în Italia era egală cu 16,1% din totalul creditelor, în timp ce în aceeași perioadă a anului următor cifra scăzuse la 12,1%.
Raportul dintre banii necesari pentru acoperirea eventualelor pierderi și totalul creditelor neperformante a crescut în aceeași perioadă de la 50% la 53,6% (față de media UE care a crescut de la 47,7% la 50,7%).
Italia este a patra țară din UE cu cea mai mare pondere a creditelor neperformante. În Grecia în trimestrul trei al anului 2017 au constituit 46,7% din totalul creditelor, în Cipru au fost în schimb 32,1% și în Portugalia 14,6%. Bulgaria urmează Italia cu 11,5%, Irlanda cu 11,2%, Slovenia și Croația cu 10,8%.
