Problema redresării economice este legată și de transformările băncii locale, pentru care problema inovației devine crucială. Scenariul de pornire este, din păcate, cel al prea multor cazuri de "bancă locală proastă„, din cauza pierderii controlului asupra riscurilor, costurilor și, mai ales, a conflictelor de interese, ale căror consecințe asupra economisitorilor umplu știrile în ultimele săptămâni. Dar trebuie să mergem mai departe cu conștientizare și determinare, rupând în cele din urmă modelele de acum inadecvate ale activităților bancare locale.
Problema încrederii este fundalul oricărei cereri de reînnoire, într-adevăr relevanța acesteia crește în contexte de schimbare puternică relatii banca/client, după cum vom vedea mai departe. Trebuie să vedem inovația financiară din patru puncte de vedere interdependente.
Primul este cel alinovarea formei corporative a băncii locale, cu impulsul hotărâtor dat în ultimul an către societatea cu răspundere limitată: direct, în reforma băncilor cooperatiste, indirect, adică prin societatea-mamă spa (sau alte metode posibile) în autoreforma în curs de desfășurare a băncile mutuale, având în vedere capacitatea mai mare a acestei configurații de a spori caracteristicile eficienței managementului.
Este o schimbare, care marchează plecarea de la cultura particularităților instituționale ale sistemului nostru, în care am fost cufundați de prea mult timp și care au devenit, în comparație cu alte sisteme ale concurenților noștri, un factor de cost din ce în ce mai puțin sustenabil. A trecut un sfert de secol de la transformarea în societăți pe acțiuni a băncilor de economii, înființate apoi sub formă de asociații și fundații, iar beneficiile s-au văzut.
Al doilea este cel al noul mediu de reglementare Uniunea Europeană, al cărei impact a explodat odată cu introducerea directivelor privind crizele bancare și privind garantarea depozitelor. Tema, inovatoare și complexă, a fost, în evoluția sa, subestimată la nivel politic, instituțional și profesional tocmai în efectele sale asupra băncii locale. Trebuie să punem rapid capăt acestor incertitudini și să recâștigăm împărtășirea deplină a alegerilor europene.
Acest lucru este necesar să se concentreze asupra problemei, esențială pentru banca mai mică, a proporționalității reglementării de supraveghere, pentru a evita ca costurile aferente să devină un motiv de căutare a economiilor de scară mai mult decât tehnologia și dimensiunea operațională. Ar fi paradoxal ca acest instrument să afecteze configurația sistemului, care ar trebui să fie menținut cu respect pluralist și bazat pe piață. După prea mare pentru a eșua, ar trebui să recunoaștem definitiv regula prea mică pentru a tortura. Și nu este doar o glumă!
Al treilea punct este cel al reînnoire industrială a sistemului nostru bancar, nu doar minor, adică capacitatea de a reechilibra caracteristicile actuale de risc ridicat și randament scăzut, la momentul spread-urilor practic zero. Necesitatea reducerii costului industrial al produsului bancar, în componentele sale structurale și riscurile tipice, deschide calea către o mai mare flexibilitate a producției pe termen mediu, cu procese de reconfigurare industrială bazate pe consolidare și reducere. Aici, pe lângă problema băncii proaste, intervine și cea a unei mai mari specializări, odată cu revizuirea modelului de bancă universală.
Rămânând cu băncile locale, este necesar să țesem noi relații între retail, private și merchant banking și cu noi operatori precum instituțiile de plată și monedă electronică, pentru a extinde gama de servicii care urmează să fie oferite clienților tipici, cu reguli clare de partajare a know-how-ul respectiv. Este un dezavantaj amânarea în continuare a formulării unor planuri industriale practicabile și coerente.
A patra temă se referă la reînnoire tehnologică condus de transformarea digitală a produselor și serviciilor bancare și a proceselor de distribuție aferente, adică capacitatea chiar și a celui mai mic sistem de a se potrivi pe această traiectorie indefectabilă. Astăzi se numește focusul inovator banca digitala și multe bănci mari își pregătesc banca digitală a grupului ca o alegere strategică pentru a îmbogăți afacerea bancară. Este începutul unei schimbări semnificative și nu urmărirea unor mode trecătoare.
Modificarea contextului bancar tradițional se articulează în automatizarea completă a proceselor și în utilizarea tehnologiei web, dar, mai general, presupune crearea de modele de afaceri mai complexe, cu scopul de a satisface mai bine nevoile financiare ale diferitelor segmente de clientelă. Doar cu titlu de exemplu, prin date demografice, bogăție, gen, perspective de investiții, capacitatea de a utiliza tehnologia și așa mai departe.
Contrar a ceea ce s-ar putea crede, banca digitală se referă în primul rând la oameni și în al doilea rând tehnologia, decăzută în componentele sale cele mai inovatoare: internetul mobil, rețelele sociale, analytics, cloud-urile, aplicațiile și difuzarea așteptată a Internetului lucrurilor. Evoluția către banca digitală este dictată de micșorarea rețelelor fizice ale filialelor și transformarea acestora din locurile în care se efectuează tranzacții în puncte de vânzare, în introducerea sucursalelor complet automatizate, gestionate de la distanță, în oferta de servicii integrate. (prin multi-canal) în viața de zi cu zi a clientului și, în perspectivă, augmentată, prin Internetul lucrurilor. Urmând aceste tendințe, banca digitală își propune să obțină, în timp, funcții de consultanță/asistență pentru clienții săi, mai degrabă decât un simplu furnizor de servicii, punând accent pe fiabilitatea, transparența și profesionalismul serviciilor.
Aceste trăsături duc la construirea comunității, în care producția și transferul de informații se intensifică, dar mai ales acolo unde clientela exprimă, prin intermediul rețelei, evaluări continue asupra calității serviciilor primite, cu efect de întărire sau slăbire a caracteristicilor de apartenență, de identificare cu marca, de loialitate. În ultimă instanță, banca digitală este omnicustomer, bazându-se pe experiențele pe care este capabilă să le dezvolte în raport cu pluralitatea clienților săi, mai degrabă decât omnicanal, adică pe baza multiplicității de canale care urmează să fie puse la dispoziție pentru operațiuni. În ceea ce privește serviciile asupra cărora se adresează așa-zisa tehnologie financiară, acestea sunt în esență gestionarea economiilor și plăți, tot în varianta produselor de bază, sigure, low-cost, capabile să aducă și numărul mare de clienți, deveniti , de-a lungul anilor de criză, fără relații bancare.
Inovarea proceselor a parcurs decisiv calea dematerializării și implementării procedurilor de la distanță, printre care se remarcă cea mai recentă introducere a proceselor de identificare la distanță a clienților, care au făcut un pas semnificativ spre transformarea digitală a băncii. Aceste elemente inovatoare, supuse anumitor condiții importante, pot fi folosite și de băncile mai mici, ele putând fi gestionate cu succes, tocmai prin valorificarea relațiilor cu clienții care s-au dezvoltat, într-o poziție de proximitate, în cadrul unor comunități reale. Un exemplu de menționat este banca digitală promovată de un BCC, cu brandul BCCforWeb.
Banca digitală vă permite să susțineți nașterea Comunități inteligente, fizice și virtuale împreună, ale căror caracteristici trebuie să fie simplitatea și instantaneitatea în oferta unei multiplicități de servicii. Platformele construite după această abordare permit creșterea relațiilor peer-to-peer, cu posibilitatea includerii băncii locale. Aplicațiile comunitare sunt o nouă modalitate de abordare a pieței și contexte chiar mai limitate decât cele care afectează platformele mari sunt mine de informații care trebuie folosite. Încercând să dau un exemplu, banca locală ar putea acționa ca un catalizator în accesarea circuitelor comerciale sau platformelor profesionale de asistență pentru familii și afaceri și furnizarea de servicii de utilități private sau publice existente în zonă (unde motorul este proximitatea fizică).
În ceea ce privește comunitatea de context (pentru care motorul este interesele omogene ale participanților), poate sprijini inițiative de promovare a imaginii teritoriului, prin punerea în valoare a produselor locale, a bunurilor artistice și culturale, a turismului. Aceste metode pot fi activate către zone de captare precum universități, federații sportive, asociații de consumatori, comunități de fani.
Contribuția esențială a băncilor la aceste noi forme de business social este dată de posibilitatea finanțării proceselor de schimb pe acele platforme și de gestionare a circuitelor de plată subiacente, precum și a proceselor de redistribuire a valorii, utilizate ca stimulent pentru multiplicarea relațiilor. Caracteristicile funcționale ale Community Apps pot avea ca scop implicarea membrilor și a ecosistemului comercial local, sporind oportunitățile de schimb de bunuri și servicii între membrii comunității cu generarea de valoare pe baza așa-numitului model Uber și difuzia functiilor Of plăți prin telefonul mobil. O combinație adecvată între circuitele internaționale și circuitele interne de plată poate reprezenta modalități de contrastare a concurenței operatorilor mai mari.
Banca digitală cere și schimbări organizatorice comparativ cu banca tradițională în ceea ce privește eficientizarea operațională, implicarea personalului în procesele de luare a deciziilor, multidisciplinaritatea profesioniștilor angajați și conștientizarea managementului de vârf în ceea ce privește cunoștințele tehnologice și angajamentul în dezvoltarea relațiilor cu clienții. Banca mai mică și mai agilă ar putea beneficia de o ierarhie mai mică a rolurilor și de o mai mare flexibilitate în procedurile de operare.
În ceea ce privește concurența, schemele de coplanificare și cooperare cu alți intermediari pe probleme de interes comun pot crea sinergii utile, diluând formele excesive de concurență. În orice reînnoire, ponderea tradiției trebuie în orice caz luată în considerare. Dacă în timp, prin exercitarea unor activități tradiționale, banca individuală s-a ocupat de reputația sa, îi va fi mai ușor să-și înființeze o activitate de digital banking, ținând mereu cont că în acest domeniu relațiile cu clienții prezintă o mare variabilitate a intrare si iesire. Pârghia reputației oferă și băncii locale posibilitatea de a-și extinde nu doar ponderea economică, ci și ponderea socială, devenind, pe termen lung, un vehicul credibil pentru creșterea cunoștințelor financiare ale populației.
Rămâne de menționat un ultim subiect, chiar dacă mai tehnic, în orice caz legat de cele anterioare. Adăuga ramificații, ca și banca digitală, arborele bancar tradițional are sens dacă există un trunchi puternic și, prin urmare, nu numai conștientizarea, așa cum am menționat, cu privire la oportunitățile și riscurile acestei noi afaceri de rețea, ci și robustețea tehnologiei de bază. Este cunoscut faptul că, în Italia, o parte semnificativă a asistenței pentru activitățile băncilor locale este încredințată externalizatorilor, cărora le sunt externalizate funcții relevante, până la punctul de a fi supus unor controale de către autoritatea de supraveghere bancară timp de câteva luni (aceasta este și o noutate).
Ponderea externalizării este destinată să crească, atrăgând intermediari bancari mai mari care au insistat până acum pe managementul on-premise mai costisitor al resurselor lor IT. În domeniul infrastructurilor tehnologice, suferim de întârzieri din cauza investițiilor limitate din ultimii ani și a fragmentării operatorilor. Direcția este cea a reproiectării aplicațiilor de management comune băncii tradiționale și digital banking-ului, precum oficiile de registratură, conturi curente, depozite, credite, finanțe, plăți conform abordării as-a-service, având un aspect mai flexibil și modular. natură.
În acest sens, este importantă evaluarea metodelor inovatoare în relațiile cu marii producători internaționali de hardware și software, astfel încât alinierea de-a lungul frontierei inovației tehnologice să aibă loc după abordări mai structurate. Aceasta înseamnă că externalizatorii sunt din ce în ce mai orientați spre rolul de furnizori de servicii, tehnică, profesională, consultanță și asistență de specialitate pentru clienții lor bancari, pe baza avantajelor acumulate în ceea ce privește cunoașterea funcțiilor bancare, mai degrabă decât pe cea a producătorilor de sisteme informaționale, care, din ce în ce mai complexe, răspund logicii producţiei industriale la o scară mult diferită.
Concluzia poate banală a tuturor celor de mai sus este că, dacă nu lipsesc factorii critici și de multe ori se are impresia că atinge ce înseamnă să trăiești într-o epocă a haosului, este și adevărat că trebuie să fim atrași de oportunități care sunt generate, pe măsură ce apar din ce în ce mai clare ochilor noștri.
