Marți, 16, sindicatele și conducerea de vârf a Abi-ului se întâlnesc, iar întâlnirea se anunță extrem de aprinsă.
Momentul adevărului pare să fi sosit, după luni de întâlniri separate între instituțiile de credit și reprezentanții muncitorilor. Pe masă sunt nu mai puțin de 330 de angajați, dintre care douăzeci de mii își riscă locul de muncă.
Este reacția crizei la un sector care este descurajat de opinia publică, dar care a suferit în special de pe urma crizei recesiunii.
La sfârșitul lunii august, Lando Sileoni, secretarul general al Fabi (sindicatul independent al sectorului), anunțase deja bătălia: „La redresarea din toamnă mă aștept ca băncile să încerce să găsească o modalitate de a expulza cel puțin 20.000 de muncitori. : ne vom împotrivi cu toată puterea acestui proiect nebun”.
Dar prezența la vârful CGIL-CISL-UIL pictează un tablou de o gravitate nemaiauzită: până acum nu s-a întâmplat niciodată ca trio-ul Camusso-Bonanni-Angeletti să apară la Roma în apărarea bancherilor.
Nu fusese niciodată nevoie, având în vedere compactitatea organizației comerciale.
Participarea celor trei campioni naționali, pentru cei douăzeci de mii de angajați, are un gust amar: ratifică cifre amețitoare, determinate parțial de contextul economic dar, acuză Sileoni, și de un deficit de planificare industrială a institutelor.
Reduceri de personal
Cea mai gravă situație este cea din Siena: aici CEO-ul Montepaschi, Fabrizio Viola, a prezentat un plan de restructurare care vă va face să tremure încheieturile: închiderea a 400 de filiale și concedierea a 4600 de angajați. Este cea mai importantă masă de criză. Aici forța de muncă va fi redusă cu o șapte, dar în valoare absolută Banca Intesa va fi cea care va da cea mai adâncă foarfecă, cu 5000 de concedieri în fața, însă, a unui număr de angajați mai mult decât dublu față de institutul Rocca Salimbeni. Unicredit este medaliată cu bronz în tristul clasament, cu 3500 de angajați prea mulți. În total, inclusiv alte bănci, sunt în jur de 3000 de sucursale de închis.
Banca viitorului
În joc este modelul de afaceri, acum învechit și care urmează să fie adaptat vremurilor. Sileoni continuă: „adevărul este că băncile nu au știut niciodată să se reînnoiască în organele lor de conducere și dorința de a schimba modelul bancar nu a fost niciodată realizată. Politicile întreprinse de ABI au fost apoi adesea neglijate de grupuri, iar cazul externalizării pus pe masă de MPS este o problemă politică”.
Dar există și o chestiune de productivitate, care, potrivit ABI, merge mână în mână cu un nivel de salarizare în afara axei comparativ cu standardele europene. În acest sens, Mussari va încerca cardul negocierilor de nivel doi pentru a readuce competitivitatea pe o traiectorie de creștere.
Internet banking și social media
Există o altă axă pe care se învârte criza din sectorul bancar italian: cea a progresului tehnologic. Piața de credit cu amănuntul nu a rămas imună la informatizarea serviciilor, iar din acest punct de vedere devine evidentă „decalajul digital” italian față de străinătate: chiar dacă Belpaese se remarcă - în utilizarea home banking-ului - în Media europeană, cu 40% dintre utilizatori care folosesc portalurile de internet ale băncii lor (dintre aceștia, 10% folosesc doar internetul pentru a le accesa), țările nordice se laudă cu procente mai mari, de la 66% în Olanda la 60% în Franța, în timp ce Suedia se oprește la 56%.
Cu toate acestea, dacă este privit în termeni istorici, creșterea internet banking-ului în Italia (măsurată din 2005) a fost de 70%. Un galop deloc rău, care nu putea să nu aibă repercusiuni asupra planurilor industriale ale institutelor, mai ales într-un context de criză care încurajează schimbări structurale, chiar dacă traumatizante, de ritm.
De fapt, odată cu creșterea exponențială a rețelelor sociale, băncile nu pot evita să învețe cum să creeze strategii structurate și sinergii eficiente pe web.
Și aici, înapoierea digitală domnește suprem și, notează Accenture, „se estimează că aproximativ 90% dintre companiile de servicii financiare plănuiesc să dedice fonduri inițiativelor de social media până în 2012, în ciuda faptului că 60% dintre ele cred că sunt pionieri în acest domeniu”.
Schimbările de context fac, așadar, urgentă o regândire a modelului de business, mai ales în sectorul retail, unde mitul „locului în bancă” va trebui înlocuit cu profesionalismul care astăzi se regăsește aproape în totalitate prin externalizare.
