„Avem nevoie de un efort comun din partea băncilor, autorităților de supraveghere, autorităților de reglementare și autorităților naționale pentru a aborda problemele neperformante într-o manieră ordonată, creând un mediu în care creditele neperformante pot fi gestionate eficient și eliminate eficient.” Acesta este apelul lansat astăzi de Mario Draghi, președintele BCE, în discursul său introductiv la Forumul privind Supravegherea Bancară în desfășurare la Frankfurt.
„Deși nivelurile NPL au scăzut pentru instituțiile semnificative de la aproximativ 7,5% la începutul lui 2015 până la actualul 5,5%, problema nu a fost încă rezolvată – a continuat numărul unu al Eurotower – Multe bănci încă nu au capacitatea de a absorbi pierderi mari, întrucât raportul creditelor neperformante față de capital și provizioane rămâne ridicat”.
NOUY: „Înfruntați Imediat cu problema NPL”
Cuvintele lui Draghi fac ecou cu cele pronunțate luni de Danièle Nouy, președintele Comitetului de Supraveghere Bancară al BCE. Înaintea miniștrilor reuniunii Eurogrup de la Bruxelles, Nouy a subliniat că creditele depreciate cântăresc profiturile băncilor - a căror profitabilitate este deja foarte scăzută - și că acum este momentul potrivit pentru a aborda problema, având în vedere condițiile economice favorabile.
VISCO: „CU NOILE REGULI VA FI O AUTORIZARE”
Italia este de acord cu necesitatea reducerii creditelor neperformante, dar contestă noile reguli venite de la Frankfurt. „Supraveghetorii ar trebui să se abțină de la a impune măsuri care implică de facto vânzări cu ridicata a împrumuturilor neperformante ale băncilor”, a declarat guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, luni, la o conferință la Madrid. Potrivit numărul unu al Via Nazionale – recent confirmat (de ex printre o mie de controverse) la conducerea Institutului Central - orice inițiativă care vizează reducerea creditelor neperformante ale băncilor trebuie să se preocupe în primul rând de menținerea stabilității financiare.
Visco, deși a îndemnat băncile europene să intensifice intervențiile de curățare bugetară, a reamintit că interpretarea regulilor europene privind ajutorul de stat a limitat posibilitatea de a crea companii de management susținute public pentru a face față creditelor neperformante.
REGULILE ÎN VIGOARE DIN IANUARIE
Dezbaterea a fost reaprinsă de orientările privind noile reguli de gestionare a creditelor neperformante publicate luna trecută de Autoritatea de Supraveghere a BCE. Vestea este cuprinsă într-un document de consultare: de acum până în decembrie se vor colecta diverse opinii, iar legislația, cu eventualele modificări, va intra în vigoare începând cu ianuarie 2018.
În esență, BCE cere băncilor să majoreze rezervele pentru creditele neperformante cu până la 100% în 2 ani dacă insolvența este pe expuneri negarantate și în 7 ani dacă în schimb există active mobile sau imobile drept garanție. Aceste orientări se vor aplica numai noilor credite neperformante și nu și stocurilor preexistente.
CONSECINTELE PENTRU ITALIA
Cu toate acestea, potrivit Equita, înăsprirea ar putea costa băncilor italiene până la 1,3 miliarde de euro pe an, sau aproximativ 9 miliarde de noi provizioane în următorii șapte ani. Bani care vor fi în mod clar deduși din credit.
Vestea a făcut să sară pe scaunul său lumea bancară italiană, care își vede problema numărul unu tocmai în creditele neperformante. Președintele ABI, Antonio Patuelli, a avut în vedere „efecte negative puternice” în special în ceea ce privește IMM-urile. Confindustria i-a făcut ecou, vorbind despre „riscul unei crize nejustificate a creditelor”.
Ca să nu mai vorbim că, având în vedere termenele strânse, băncile care s-au angajat să cedeze creditele neperformante nu vor avea loc de negociere asupra prețului, în beneficiul potențialilor cumpărători (în primul rând fonduri speculative). Acesta este motivul pentru care Visco vorbește despre o „vânzare”.
NOI INTERVENȚII ASUPRA STOCURILOR ÎN CURÂND
Dar asta nu este suficient. La sfârșitul lunii octombrie, Nouy a mai spus că Autoritatea de Supraveghere de la Frankfurt se gândește și la „orientări cantitative” pentru eliminarea stocului acumulat de credite neperformante. Aceste reguli suplimentare, așteptate în primele luni ale anului 2018, vor fi cea mai proastă veste pentru băncile italiene, care reprezintă peste un sfert din cele 865 de miliarde de euro NPL ale zonei euro.
NPL ȘI DERIVATE, DOUĂ GREUTĂȚI ȘI DOUĂ MĂSURI
În lumina acestor inițiative, mulți comentatori au subliniat că Supravegherea BCE rămâne strictă cu privire la problema creditelor neperformante – tipică regiunii europene – și mult mai îngăduitoare cu privire la riscurile asociate cu oceanul de instrumente derivate încă în burtă. băncile nord-europene. Arătarea cu degetul mereu și numai împotriva creditelor neperformante, de fapt, ne permite să amânăm discuția asupra sutelor de miliarde de titluri toxice din portofoliul unor mari instituții europene, în principal franceze și germane.
PADOAN: „NOI REGULI DEPĂCEL LIMITELE IMPUSE MONITORIZĂRII BCE”
Ministrul Economiei, Pier Carlo Padoan, a vorbit astăzi și pe tema NPL: „În opinia noastră - a spus el - Addendumul BCE privind acoperirea creditelor neperformante bancare depășește limitele care au fost definite pentru Supravegherea Bancară Unică privind supravegherea materiei în sensul că se prevede o constrângere generalizată pentru sistemul bancar în gestionarea creditelor neperformante în timp ce aceasta ar trebui să privească cazuri individuale, bancă cu bancă: credem că există o oarecare forțare din punct de vedere juridic”.
În ceea ce privește sprijinul manifestat de Eurogrup pentru linia BCE, Padoan a spus că a fost singurul ministru care a intervenit pe această temă după raportul prezentat de Nouy: „Nu dacă este vorba de asentimentul tăcut din partea miniștrilor, ci Cu siguranță am fost singurul care a subliniat aspecte de metodă și merit”.
FEDERAȚIA BĂNCILOR UE: „RECONSIDEREȚI NOILE REGULI”
Federația Bancară Europeană (Ebf) a exprimat, de asemenea, unele observații cu privire la addendum. Într-o notă transmisă Comisiei UE, Parlamentului European și BCE, EBF notează că „băncile europene doresc să reafirme importanța menținerii unei separări clare între regulile Primului Pilon, pentru care companiile urmează metode de calcul și la nivel internațional. calibrări convenite și evaluări specifice asupra băncilor individuale, inclusiv raționamentul autorităților de supraveghere, care decurg din Pilonul II. Addendumul și orice altă formă de îndrumare în materie de supraveghere ar trebui să se bazeze pe acest principiu pentru a asigura certitudinea de reglementare necesară”.
În plus, potrivit EBF, noile reguli ar putea pune băncile europene cu expuneri internaționale importante într-un dezavantaj în comparație cu concurenții locali care operează cu metode diferite.
