Poate că nu există un adjectiv mai abuzat astăzi decât „epocal”. Folosirea deseori retorica si goala care se face a acestuia i-a slabit in mare masura incarcatura de sens. Cu toate acestea, transformările inițiate în economie de revoluția digitală, iruperea în viața noastră de zi cu zi și a companiilor de tehnologii precum inteligența artificială, big data, cloud computing, marchează o cotitură între un „înainte” și un „după”. Pe această linie subțire jucăm, cel puțin în mare parte, negocierea pentru reînnoirea contractului bancar naţional în care sunt implicate sindicatele.
În ultima întâlnire cu ABI am decis să creăm o sală de control care, începând de la următoarea programare, pe ordinea de zi pentru 30 iulie, va trebui să definească liniile directoare pentru reglementarea inovației digitale și efectele acesteia asupra muncii.
Faptul că ambele părți, sindicatele și Abi, sunt de acord asupra faptului că problema ar trebui reglementată în cadrul contractului național este crucial. Asta din două motive: în primul rând, se afirmă principiul că noile profile profesionale care apar în lumina reflectoarelor lumii bancare nu pot fi definite la nivelul grupurilor individuale, stopând astfel orice ambiție de dereglementare; în al doilea rând, se face spațiu unui model participativ ancorat în prevederile constituționale ale articolului 46, care „recunoaște dreptul lucrătorilor de a colabora, în modurile și în limitele stabilite de lege, la conducerea societăților comerciale”.
Pentru CISL, aceasta din urmă este o problemă de identitate. Nu întâmplător participarea este și laitmotivul Acum Manifestul Băncii, un set articulat de propuneri pentru reforma sistemului bancar prezentat de First Cisl la începutul anului 2018.
Totuși, participarea, din punctul nostru de vedere, nu este întruchipată în simplul drept de a fi consultat, poate acordat ca o concesie binevoitoare și tocmai din acest motiv, dacă este necesar, întotdeauna eludabil sau revocabil. În schimb, înseamnă a contribui la adoptarea deciziilor în locurile desemnate pentru a le lua. Din acest motiv camera de control cu care lucrăm cu Abi nu ar trebui să fie un simplu forum de discuții: nu ne interesează alte think tank-uri, sunt deja prea multe. Ceea ce avem nevoie este un adevărat organism bilateral, în cadrul cărora să se definească de comun acord cu băncile metodele de aplicare a noilor tehnologii digitale, impactul pe care acestea îl vor avea asupra proceselor și efectele acestora asupra lucrătorilor.
Pentru a atinge acest obiectiv, totuși, este nevoie ca negocierile naționale și negocierile între companii să relaționeze armonios și transparent. Acordurile dintre părți și relațiile sindicale pot reprezenta, de fapt, cel mai propice teren de participare, chiar dacă nu subestimăm importanța pe care ar avea-o extinderea guvernanței bancare asupra lucrătorilor și reprezentanților acestora. Nu intenționăm să ne limităm la o singură variantă: aderarea la consiliile de administrație, de exemplu, ar fi un semn de noutate absolută față de cultura corporativă care a distins dintotdeauna sectorul; dar alegerea reprezentanților noștri în organele de supraveghere, pe baza diferitelor modele de guvernanță adoptate de bănci, ar avea un impact la fel de semnificativ.
Întotdeauna în acest cadru, printre altele, trebuie citit propunerea noastră pentru Carige, care prevede intrarea muncitorilor în capitala institutului ligurian prin Foc, Fondul pentru Ocuparea Forței de Muncă înființat în 2012. Suntem de fapt convinși că sarcina unui sindicat cu adevărat „nou”, în sensul pe care Giulio i-a dat-o termenul Pastore, să fie nu doar acela – cu siguranță foarte important – de a negocia condițiile de muncă pentru azi, ci și de a le proiecta pe cele de mâine.
°°°° Autorul articolului este secretarul general al FIRST Cisl
