Acțiune

Banca locală și afacerile locale: cele patru noi provocări

Criza împinge și băncile locale să se repoziționeze pe teritoriu – Patru noi provocări: 1) revizuirea portofoliului de credite comerciale, susținerea exporturilor mai mult; 3) selectează sectoarele și sectoarele de producție care urmează să fie finanțate; 4) apropiați-vă de întreprinderile mijlocii fără a vă limita la finanțarea micro, mici și foarte mici companii.

Banca locală și afacerile locale: cele patru noi provocări

Pentru dezvoltarea viitoare a băncilor locale există cel puțin patru perspective de examinat cu atenție.

1) Prima este de natură generală și se referă la revizuirea portofoliului de creanțe comerciale. Recuperarea acestui tip de credit, pe lângă o mai mare flexibilitate financiară a relației de credit, aduce cu sine și beneficii induse, precum o mai bună cunoaștere a condițiilor actuale și viitoare ale clientului, posibilitatea extinderii relațiilor către omologii săi comerciali, fluxuri operaţionale majore care generează comisioane economice. La obiecția conform căreia piața de hârtie comercială oferă marje de comoditate reduse, având în vedere că asupra acesteia se exercită cea mai mare presiune concurențială între băncile adjudecante, trebuie să se încerce să se răspundă că, în cazul în care riscul
tranzacții cu auto-lichidare, o dimensiune mai mare a cantităților tranzacționate poate face relația și mai convenabilă, chiar prospectivă.

2) Un al doilea punct se referă la extinderea care trebuie acordată creditelor la export. În momentul de față, exporturile sunt unul dintre puținele aspecte pozitive ale situației actuale și constituie un domeniu tradițional de activitate pentru companiile italiene mijlocii, adevăratul motor al redresării și dezvoltării. Băncile locale trebuie să deschidă (sau să redeschidă) aceste canale, înființând structuri mai profesionalizate în special în locurile în care tendința spre export este mai mare, inclusiv acele zone în care se desfășoară activități complementare (expederi, infrastructuri de transport maritim și terestre, servicii). Cursurile intensive de pregătire profesională pot realinia rapid cunoștințele tehnice ale personalului responsabil pentru realizarea celor mai recurente tipuri de operațiuni cu țări străine, într-un context de risc limitat.

3) Al treilea aspect: nu toate sectoarele sunt în aceeași condiție economică și nu toate companiile din sectoarele aflate în criză sunt într-o situație slabă; există sectoare virtuoase și companii virtuoase într-o măsură mai mare decât ne-ar face să credem pesimismul larg răspândit. Investiția în cunoașterea teritoriului, înțelegerea mai bună a dinamicii acestuia, ne-ar permite să ieșim dintr-o mulțime de informații care trebuie revitalizate și actualizate, fiind poate neglijate de energiile informaționale absorbite de sectorul clădirilor/imobiliare. Invitația este de a reexamina contextul general în care își desfășoară activitatea banca, achiziționând mai sistematic informații, pentru a fi interpretate conform unor tehnici de evaluare a riscului de credit mai elaborate și mai complexe. Instrumente de management adecvate și din punct de vedere IT sunt disponibile și gata de aplicat. Sectoarele care prezintă o mai mare stabilitate sunt, doar cu titlu de exemplu, cele ale pieilor, mecanicii, agroalimentarii. În privința acestora, nu lipsesc oportunitățile în ceea ce privește finanțarea sectoarelor specifice de producție, etapele individuale de producție, relațiile cu piețele interne și externe. Este vorba de încercarea de a alege, de reluarea atitudinilor față de finanțarea ciclului de producție și, imediat după aceea, a investițiilor.

4) Chiar și o abordare diferită a mărimii companiei care urmează să fie finanțată (și este al patrulea punct al acestei scurte examinări) poate contribui la revitalizarea politicii de creditare a băncii locale, căreia i se asociază de obicei ca
contrapartea este întreprinderea mică și foarte mică, față de care se poate măsura mai bine riscurile și exercita puterea contractuală. Trecerea la întreprinderea mijlocie este considerată, de către banca locală, un scop care nu este întotdeauna la îndemâna ei. Obiecția de ridicat împotriva acestui comportament defetist este că doar rar au promovat inițiative comune între bănci din aceeași zonă, prin operațiuni de pool, în care riscurile și rentabilitatea creditelor pot fi gestionate pozitiv chiar și față de întreprinderile mijlocii. În ultima vreme, acesta din urmă a suferit poate mai mult decât alții din cauza disponibilității reduse pentru creditare a băncii mari, mergând în căutarea unor noi perspective de creditare care o determină să ia în considerare și relațiile cu băncile mai mici. Este necesar să fim pregătiți cu soluții adecvate și o disponibilitate mai marcată de asociere poate face ca multe bănci locale să acționeze avantajos, menținând relația bancă-companie pe un teren al prudenței, transparenței și interesului reciproc.

cometariu