Acțiune

Bănci și companii de asigurări, 10 propuneri de la Comisia Tutunului privind simplificarea și transparența

ÎN AVANZARE – După evenimentele celor 4 bănci salvate și ale celor două venețiene, Comisia bicamerală de simplificare și-a încheiat ancheta de constatare propunând o serie de intervenții pentru evitarea eventualelor conflicte de interese și reducerea asimetriei informaționale dintre intermediarii financiari și clienți pe care FIRSTonline îl prezintă în previzualizare.

Bănci și companii de asigurări, 10 propuneri de la Comisia Tutunului privind simplificarea și transparența

Fișe de informații, semnături digitale, leasing, profilare clienți și multe altele. Comisiune parlamentară pentru simplificări prezidat de Bruno Tabacci, a elaborat 10 propuneri pentru creșterea transparenței, simplificarea relațiilor dintre intermediari și clienți și îmbunătățirea comunicării dintre sistemul financiar și cetățeni. Documentul, lansat pe 21 decembrie anul trecut, a fost creat la finalul unui sondaj de informare privind modul de simplificare și mai transparentă a relațiilor utilizatorilor cu băncile, companiile de asigurări și intermediarii financiari (la care participă, printre altele, Bankitalia, Consob, Ivass). , Abi, Federcasse, Assopopoplari, Ania, reprezentanți ai promotorilor financiari și ai consumatorilor).

Ancheta pleacă de la cazuri recente precum cele ale celor patru bănci salvate la sfârșitul anului 2015 (Banca Etruria, Banca Marche, CariFe și CariChieti) sau cele două venețiene (Popolare di Vicenza și Veneto Banca). „În aceste cazuri – citim în text – asimetria informaţională între bănci și clienți s-a adăugat probabil schimburilor nedeclarate între cele două părți, în care clientul urmărește probabil un alt scop dincolo de cel strict legat de semnarea unui contract, în credința (sau poate, mai bine, iluzia) de a participa la planul strategic al băncii".

Originea problemei se regăsește „într-o serie de factori – continuă documentul – care afectează relațiile dintre părți în detrimentul clienților: profilarea clientului trăită de cei din urmă ca o împlinire pur formală căreia îi plătesc puțină dobândă; complexitatea declaraţiilor informaţionale; educația financiară foarte slabă a cetatenilor. Toate acestea au exacerbat criza de incredere faţă de sistemul bancar şi financiar”. Prin urmare «pare necesar să scoatem și să punem capăt conflicte de interese evidente care, în raport cu evenimente specifice, poate să fi contribuit la determinarea unor dezavantaje concrete în tratamentul unor acționari și obligațiuni subordonați”.  

Iată, în detaliu, sugestiile cuprinse în Decalog.  

1) SIMPLIFICAȚI DECLARAȚII DE INFORMAȚII

În primul rând, potrivit comisiei Tabacci, prospectele de informare ar trebui „să convergă către modele uniforme și simplificate care să atragă atenția asupra riscului financiar”, pe baza unei legislații cât mai omogene la nivel italian și european. O atenție deosebită ar trebui acordată „evitării dublării informațiilor”, așa cum sa experimentat deja, de exemplu în „prospectele de informații simplificate pentru emisiunile simple de obligațiuni”.  

2) PRODUSELE FINANCIARE TREBUIE SĂ FIE COMPARABILE

Pentru a spori claritatea ofertei – continuă documentul – este esențial ca toate produsele financiare care vizează aceleași categorii de economisiți să fie comparabile între ele.

3) MAI MULT DIGITAL ÎMPOTRIVA BIROCRAȚIEI

Din punct de vedere al procedurilor însă, instrumentele digitale pot „constitui un vehicul important de simplificare – scrie comisia – atâta timp cât sunt folosite pentru a elibera clientul de o serie de sarcini birocratice (în primul rând, numeroasele semnături la să fie atașat la orice contract, ușor de înlocuit cu un număr mult mai mic de semnături digitale duplicabile), concentrând atenția asupra aspectelor fundamentale ale contractului și componentelor sale de risc”.

4) ÎMBUNĂTĂȚI CONSULTANTA

Un alt aspect crucial este natura relației dintre operatori și clienți, care, potrivit evaluărilor comisiei, ar trebui „să fie din ce în ce mai inspirată din logica consultanței”. Scopul este să se asigure că interesele celor două părți coincid.

5) MAI MULTĂ GREUTATE PENTRU DEȚINĂTORII DE OBLIGAȚII ȘI DEȚINĂTORII ACTUALI

În conformitate cu mecanismul de bail-in (salvarea internă a băncilor), decalogul mai propune să se atribuie responsabilitatea „subiecților care au fost anterior excluși, în special printr-o regândire a competențelor adunării obligațiunilor și recunoașterea unui drept. la galeria unui reprezentant al titularilor de cont în adunările instituţiilor.

6) CONCENTRU PE Leasing

Documentul acordă apoi o atenție deosebită leasingului, subliniind că adoptarea unei reglementări generale referitoare la acest tip de contract „ar putea constitui oportunitatea unei abordări normative în vederea simplificării și armonizării cu cea utilizată în alte țări europene”.

7) ÎMBUNĂTĂȚIȚI PROFILUL CLIENTLOR

Tot în vederea transpunerii așa-numitei directive MiFID II, profilarea clienților „ar trebui să constituie un moment esențial și constitutiv al relației de încredere dintre operatori și clienți – continuă legătura – și ar putea eventual să facă obiectul unor coduri de autoreglementare. , care vizează prevenirea ca profilul să se dovedească un portret fals, adaptabil la contractele depuse clienților înșiși”.

8) SUPRAVEGHERE: CREȘTEREA COORDONĂRII ÎNTRE AUTORITĂȚI

În ceea ce privește activitățile de supraveghere, decalogul prescrie ca acestea să fie inspirate din „numitori comuni minimi, cu o mai mare coordonare între autoritățile competente, la nivel european și național”.

9) EDUCAȚIA FINANCIARĂ PE RAI

Pe tema educației financiare, documentul precizează că numeroasele inițiative demne „promovate de entități instituționale și private, adesea în acord cu asociațiile care reprezintă utilizatorii”, ar trebui să facă „subiectul campaniilor de informare și de către concesionarul public al radioului și televiziunii”. serviciu ». Rai, pe scurt.

10) ÎMBUNĂTĂȚI ROLUL PARLAMENTULUI

În cele din urmă, comisia Tabacci solicită ca „rolul Parlamentului” să fie valorificat pentru a se asigura că diversele reglementări și acțiunea autorităților naționale sunt întotdeauna inspirate de „principii de maximă simplificare și transparență”.

cometariu