În 2023, bunăstare în Italia și-a continuat tendința de creștere, cu o creștere deosebită a capacității de cheltuieli și o preferință clară pentru beneficiu secundar de către beneficiari. Acestea sunt principalele rezultate care au reieșit dinObservatorul bunăstării 2024, un raport prezentat de Edenred Italia în cadrul Forumului bunăstării de la Milano. Evenimentul anual reunește directori, manageri de resurse umane, lideri de opinie, cercetători și experți din sectorul resurselor umane.
În 2023, credit social pe cap de locuitor de 910 euro
Potrivit datelor raportului, în 2023, credit social pe cap de locuitor a fost de 910 euro, cu o creștere față de 2021 (850 euro) și o ușoară scădere față de 2022 (940 euro). Această cifră a fost influențată de creșterea Limită de cheltuieli pentru beneficiile secundare la 3.000 de euro în 2022, măsură neconfirmată în 2023.
Majoritatea beneficiarilor (54%) au primit o alocare de până la 500 de euro, în timp ce doar 5% au depășit 3.000 de euro. Defalcare pe sectoare, i servicii financiare a înregistrat cea mai mare bunăstare pe cap de locuitor, cu 1.683 de euro, urmată de serviciile profesionale (1.181 de euro) și sectorul imobiliar (1.117 de euro). Industria și producția, cu cel mai mare eșantion, au avut o bunăstare medie de 693 de euro.
Procentul de utilizare este în creștere
În 2023,80% din creditul social disponibil a fost utilizat, doar 20% rămânând neutilizate, în ușoară creștere față de anii precedenți (79,3% în 2021 și 79,8% în 2022). THE beneficiu secundar ele constituie 31,8% din totalul cheltuielilor pentru bunăstare, urmate de zona de agrement cu 29,5%. Elementele macrozonei sociale, cum ar fi educația (19,6%), asigurările sociale suplimentare (9%), îngrijirea sănătății (5%) și asistența familială (1,2%), reprezintă împreună 34,8% din cheltuielile totale. Beneficiile marginale și zona de agrement, care împreună reprezintă 61% din cheltuieli, au crescut semnificativ față de 2017, când valorează împreună 27,9%. În schimb, cheltuielile pentru educație au scăzut de-a lungul timpului, de la 31,1% în 2017 la 19,6% în 2023.
Cheltuiala poate fi grupată într-o treime pentru beneficii suplimentare, o treime pentru călătorie și o treime pentru articole sociale.
Voucher de masa cel mai apreciat beneficiu
Șapte din zece italieni consideră că i tichete de masă și o cerințele de bază ale planului de bunăstare în alegerea unui loc de muncă. 42% dintre angajați lucrează în companii cu un plan de bunăstare structurat, în timp ce 46% nu au unul. Dintre companiile cu peste 1.000 de angajați, procentul celor cu un plan de asistență socială crește la 53%, în special multinaționale, concentrate în nordul Italiei și în sectorul privat. 41% dintre angajați primesc tichete de masă, cu a valoare medie de aproximativ 7 euro, confirmându-se ca fiind cel mai oferit beneficiu. Acest beneficiu, crucial pentru satisfacția și bunăstarea lucrătorilor, este considerată foarte validă pentru a încuraja peangajament dintre angajați de trei sferturi dintre cei intervievați de Raport, în timp ce peste 52% îl consideră important.
Pentru 70% dintre cei intervievați, bonurile de mâncare reprezintă un beneficiu esențial în alegerea unui viitor loc de muncă, alături de un plan de bunăstare mai avantajos, care este atractiv pentru 68% din eșantion. Jumătate dintre angajați consideră că i tichetele de masă cel mai util beneficiu, urmată de cupoane de benzină (41%) și haide servicii de sanatate (38%), mai ales ca supliment de venit. Printre principalele preocupări ale italienilor se remarcă teama de inflație (67%) și creșterea costurilor cu energia (48%).
Cu un plan de asistență socială pentru angajați mai motivați
Angajații care beneficiază de planuri de asistență socială sunt mai angajat și mai motivat, cu bunăstare profesională și emoțională ridicată. 62% consideră că sentimentul de împuternicire este cea mai importantă valoare, urmată de apreciere (52%) și implicare (51%). 76% au experimentat cel puțin una simptom de epuizare, în timp ce 68% consideră că condițiile de muncă influențează semnificativ bunăstarea psihică și psihologică, ajungând la 87% în rândul celor cu bunăstare ridicată la locul de muncă și la 71% în rândul Generației X.
