La reforma autonomiei diferenţiată, în curs de examinare de către Comisia pentru Afaceri Constituționale a Senatului, ar putea avea efecte foarte semnificative asupra nivelului, eficienței și eficacității serviciilor publice și asupra distribuției teritoriale a acestora. În detaliu, reforma semnată de Ministrul Afacerilor Regionale Robert Calderoli împinge pe calea descentralizării diverselor competențe (sănătate, muncă, mediu și educație) atribuite astăzi autorității concurente dintre stat și teritoriu. Cu toate acestea, planul lui Calderoli a stârnit mai multe îndoieli și nedumeriri în rândul experților, o contradicție în linia guvernului și o ruptură profundă în țară.
La finalul ciclului de audieri privind autonomia diferențiată a Regiunilor cu statut ordinar în Comisia pentru Afaceri Constituționale a Senatului, Biroul Parlamentar pentru Buget (UPB) a criticat mecanismul prevăzut pentru finanţarea performanţei că regiunile intenţionează să fure de la stat. Sistemul imaginat de Calderoli prevede ca regiunile să rețină o cotă (mai mare decât cea actuală) din impozitele plătite pe teritoriu dar, a subliniat consilierul Upb. Giampaolo Arachi, „nu există niciun motiv să credem, ci dimpotrivă, că odată ce s-a stabilit o cotă de împărțire a impozitelor, veniturile vor urma o tendință similară cu nevoile. Posibila discrepanță între evoluția nevoilor și a împărțirii este ilustrată de simple exerciții efectuate în trecut de OPB, care au comparat datele istorice ale cheltuielilor regionale ale statului în educație cu tendința regionalizării TVA pe bază de consum”.
În cuvinte simple, cu o rată fixă, ar putea exista cazuri în care coparticiparea are o „dinamică mai mică decât nevoile” iar pentru aceasta „ar fi necesară integrarea acesteia pentru a asigura resursele necesare conform prevederilor al treilea. alin. al articolului 119 din Constituție”. Cu totul opusul a ceea ce propune proiectul de lege de Autonomie, adică să nu producă o creștere a costurilor pentru Stat. Dar s-ar putea întâmpla și invers, dacă „dinamica partajării o depășește pe cea a cerinței”. În acel moment, a subliniat Arachi, regiunile „ar avea resurse peste ceea ce ar fi fost garantat de aprovizionarea statului”. Și în consecință „ar fi mai puține resurse pentru restul administrațiilor publice care, având în vedere obiectivele finanțelor publice, ar trebui găsite prin reduceri de cheltuieli, care ar putea viza și finanțarea inițiativelor care vizează implementarea prevederilor constituționale sau creșteri ale sarcinii fiscale. care ar fi descărcat și asupra cetățenilor din alte regiuni”.
Nivelurile esențiale de performanță
Dincolo de controversă, dinauz reiese încă o dată că punctul crucial este acela al determinării Lepului, adică niveluri esențiale de performanță, sa fie asigurat pe intreg teritoriul national. „Decizia de a lega implementarea autonomiei diferențiate de determinarea nivelurilor esențiale de servicii este un pasaj de mare importanță. De fapt, Lep reprezintă un element esenţial pentru aplicarea principiilor articolului 119 din Constituţie”.
„Totuși, trebuie menționat – a subliniat consilierul – că determinarea Lep-ului în raport cu funcțiile îndeplinite în prezent de Stat va avea o valoare și rezultate foarte diferite față de cele care s-ar produce dacă Lep-ul ar fi definit și pe funcții. deja efectuată astăzi de autoritățile locale. Nivelurile de servicii ale acestora din urmă se caracterizează de fapt printr-o puternică eterogenitate care reflectă nu numai diferențierea nevoilor pe teritoriu, ci și disparități profunde ale dotărilor financiare care decurg din suprapunerea intervențiilor de finanțare necoordonate în timp. Stabilirea Lep-ului în acest caz ar scoate, cel mai probabil, discrepanțe semnificative între nevoile standard și cheltuielile istorice, care ar trebui completate prin măsuri de egalizare”.
„Dimpotrivă – a continuat Arachi – prestarea serviciilor de stat tinde să urmeze criterii uniforme pe teritoriu. Prin urmare, cu excepția cazului în care aceste criterii sunt reevaluate în faza de determinare a Lep sau servicii care nu sunt garantate în mod explicit de stat sunt incluse în Lep, este plauzibil să ne așteptăm ca nevoile standard să nu difere semnificativ de cheltuielile efectuate în prezent de către stat în fiecare Regiune. Prin urmare, este puțin probabil ca din trecerea de la cheltuielile istorice ale statului la nevoile standard să poată apărea corecții semnificative în nivelul resurselor și în distribuția acestora între diverse teritorii”.
Îndoielile Upb-ului: determinarea resurselor de transferat
„Un aspect mai puțin solid și mai puțin satisfăcător se referă la garanțiile necesare pentru a asigura atingerea efectivă a nivelurilor esențiale de servicii pe întreg teritoriul național. Garanția resurselor necesare pentru funcțiile atribuite Regiunilor cu autonomie diferențiată trebuie să fie însoțită de garanții adecvate pentru a asigura realizarea efectivă a Lep pe întreg teritoriul național. Articolul 7 din proiect prevede controale facultative și asimetrice, deoarece acestea privesc realizarea Lep-ului în Rads (Regiuni cu autonomie diferențiată) și nu în restul teritoriului național în care aprovizionarea continuă să fie deținută de stat. Având în vedere relevanța constituțională a Garantie Lep, controalele ar trebui mai potrivit să fie prevăzute ca parte a unei proceduri periodice și simetrice care acoperă atât serviciile prestate de către Rads, cât și pe cele furnizate de stat. Activarea puterile substitutive ale statului în caz de nerespectare, în analogie cu prevederile din domeniul sănătăţii cu referire la Lea”.
„Proiectul de lege privind autonomia diferențiată – pentru Arachi – nu rezolvă incertitudinile privind posibila dinamică a resurselor regionale în anii următori aprobării acordului. O definire mai precisă a modelului de finanțare către care să se îndrepte sistemul - explică el - ar trebui să fie însoțită de garanții adecvate pentru a asigura coordonarea finanțelor publice între diferitele niveluri de guvernare. Mai presus de toate, va fi necesar să se asigure partajarea deplină a obiectivelor programatice, uniformizarea metodologiilor de revizuire a nevoilor și mecanismelor de asigurare a contribuției Rad-urilor în cazul unor nevoi excepționale de finanțe publice”.
Majoritatea accelerează: discuția generală va începe săptămâna viitoare
Cu toate acestea, ministrul Calderoli a decis că discuție general iar modificările vor fi depuse până la 22 iunie. Termenele prea strânse pentru a fi respectate. Dar de ce toată această grabă? Motivul este că ministrul vrea să închidă prima lectură a textului până în vară. „S-a încheiat oficial ciclul de peste 60 de audieri, am ascultat tot felul de poziții, mizăm să aducem măsura acasă cât mai curând”.
