Acțiune

Autonomia diferențiată, Sudul și Partidul Democrat: acum lupta împotriva inegalităților devine mai urgentă, dar fără creștere rămâne o himeră

Cu un articol critic din Manifest, economistul barean Gianfranco Viesti încurajează Partidul Democrat să accepte provocarea autonomiei diferențiate pentru a duce o bătălie pentru reconstrucția sudului Italiei, care are în centru lupta împotriva inegalităților. Dar fără o politică de dezvoltare lupta împotriva inegalităților devine iluzorie

Autonomia diferențiată, Sudul și Partidul Democrat: acum lupta împotriva inegalităților devine mai urgentă, dar fără creștere rămâne o himeră

O intervenție foarte critică asupra Manifest ieri de economistul din Bari Gianfranco Viesti (în imagine), mereu aproape de Partidul Democrat și cu un titlu care este deja un program („Autonomie, curajul de care îi lipsește Partidul Democrat”), va stârni multă reflecție și discuție după votul de ieri din Senat pe tema dezastruoasă. autonomie diferentiata, o sursă de costuri potențial explozive pentru cuferele publice și inegalități sociale și teritoriale intolerabile. „De mulți ani încoace – începe Viești, profesor de economie aplicată la Universitatea din Bari – centrul-stânga italiană și amiază ei au divorțat. Primul pare să nu mai aibă interesul și capacitatea de a înțelege Sudul, de a pune în discuție posibilele pârghii ale dezvoltării lui și de a întreprinde inițiative concrete”. Din acest motiv, Pd „se mărginește să acționeze ca o amânare a inițiativelor guvernamentale”, dar o mare oportunitate de a inversa tendința ar putea fi lupta împotriva Autonomiei Diferențiate pentru a fi concepută nu ca o simplă luptă a Sudului, ci ca o „mare politică națională”.

Centralitatea creșterii și lupta împotriva inegalităților trebuie să meargă împreună

Sudul, scrie Viesti, nu are nevoie de masuri concrete ci de o reconstructie care "pleaca de la centralitatea luptei impotriva inegalitatii". Dar este această luptă începutul sau punctul de sosire al unei bătălii pentru reconstrucția și renașterea Sudului? Lupta împotriva inegalităților, care în țara noastră – conform Băncii Italiei – a crescut între 2010 și 2016 și a rămas substanțial neschimbată între 2017 și 2022 dar rămân insuportabile, de conceput fără creștere economică? De unde ar veni mijloacele financiare pentru combaterea inegalităților? Poate că discuția trebuie inversată: centralitatea creșterii pentru a depăși inegalitățile, mai degrabă decât a lupta împotriva inegalităților, ignorând în același timp esențialitatea creșterii. Creșterea trebuie să fie punctul de plecare, iar reducerea inegalităților punctul de sosire. Cu excepția faptului că bătălia pentru creștere nu este neutră din punct de vedere politic, ci implică reforme și competiție, cum ar fi Guvernul Meloni se preface că uită. Iar reformele nu sunt o cină de gală, ci necesită lupta împotriva pozițiilor lui putere care intra in conflict cu dezvoltarea si cu interesul general dar si cu toata lumea corporatism, localisme și conformismelor care uneori se cuibăresc și în stânga. O provocare frumoasa.

cometariu