Giuseppe Guzzetti, președintele Acri, Asociația Fundațiilor și Băncilor de Economii care în trecutul recent a alocat 536 de milioane bune pentru Fondul Atlante, ar fi luat o altă decizie în retrospectivă.
Numărul unu al instituției romane, pe marginea unui eveniment desfășurat la Roma, a decis să scoată câteva pietricele din pantof și nu toca cuvintele în a-și comunica aprecierile: „În retrospectivă, mi-aș fi dorit să nu fi participat”.
Motivul acestei afirmații este ușor de spus: „A fost necesar să se dea un mănunchi de miliarde lui Atlante pentru a crea piața de securitizare și a sparge oligopolul celor cinci mari bănci americane care cumpără datorii neperformante la 13-17 cenți”. Și în schimb: „Sunt două bănci străine în Italia, Credit Agricole și Bnp Paribas, care nu și-au făcut partea”.
Pe listele de abonați figurau nume care, atunci când a venit să pună mâna pe portofel, au preferat să facă un pas înapoi. Pe de altă parte, Guzzetti exprimă o altă părere despre asigurări: „Allianz a fost cel care s-a purtat bine, cu seriozitate”.
Făcând un scurt rezumat, fondul Atlante avea o dotare de aproximativ 4 miliarde. Cele două bănci principale ale țării, Intesa Sanpaolo și Unicredit au contribuit fiecare cu 850 de milioane de euro, în timp ce fundațiile au investit 500 de milioane de euro. Au venit apoi resurse minore de la alte bănci și companii de asigurări.
Fondul a intervenit în salvarile Popolare Vicenza și Veneto Banca. Referitor la acesta din urmă, numărul unu din Acri își exprimă nedumeririle: „Îmi fac griji pentru Veneto, Penati a băgat 2 miliarde, nu știu dacă este suficient”.
Cu toate acestea, Guzzetti a reiterat rezultatul pozitiv al operațiunii. „Inventăm unelte bune, dar le lăsăm la soarta lor. Dacă nu îi dai bani lui Atlas, ce face Atlas? Atlas a jucat un rol fundamental” mai ales cu referire la salvarea a două instituții importante precum Veneto Banca și Popolare di Vicenza. Rolul principal al fondului ar fi trebuit însă să fie altul, și anume: acela de a crea piața creanțelor neperformante.
În cadrul întâlnirilor de la Ministerul Economiei, relatează Guzzetti, „obiectivele și prioritățile” au fost de fapt conturate foarte clar. În ceea ce privește Credit Agricole și Bnp Paribas, președintele Acri amintește că „au bănci în Italia despre care cred că fac profit și au și credite neperformante”. Cu toate acestea, au decis să nu se solidarizeze cu restul sectorului „Sunt la fapte: banii care trebuiau să ajungă în listele pe care le-am întocmit nu au ajuns”. Mai sunt în bancă și alte subiecte pe care Guzzetti nu le menționează dar pe care le identifică cu cei „care au luat obligațiunile la Siena”. Îi întreabă: „Cine a luat obligațiuni în Siena pentru că nu pun bani în Atlante 2?”. Referirea este la investitorii instituționali care au cumpărat obligațiuni subordonate ale MPS și alți operatori străini activi pe piața primară a obligațiunilor de stat italiene.
De asemenea, reamintim că a fost înființată și Atlante 2 în august anul trecut, care va participa la planul de înlăturare a creditelor neperformante ale Monte dei Paschi, cu finanțare de 1,715 miliarde și un obiectiv de 3-3,5 miliarde până în iulie 2017.
