Assonime evaluează în profunzime nota de actualizare Def lansat de noul Guvern Pd-M5S și, subliniind importanța reducerii răspândirii, exprimă îndoieli cu privire la principalele măsuri cuprinse în Bugetul 2020. În detaliu, consiliul de administrație al asociației prezidat de Innocenzo Cipolletta „a remarcat cum decizia de a nu majora TVA a restrâns excesiv manevra economică a Guvernului, care nu-şi găseşte spaţiul pentru a mobiliza resurse adecvate pentru reducerea datoriei publice”.
Legea bugetului pe care Guvernul o va da la jumătatea lunii octombrie este de așteptat să fie în jur de 30 de miliarde, din care o mare parte (23 de miliarde) vor fi alocate sterilizării clauzelor de salvgardare care ar fi dus la o creștere a TVA anul viitor. . Pentru a promova creșterea și a reduce datoria, doar 7 miliarde rămân pe masă de euro care vor fi folosiți pentru scăderea ușoară a panei fiscale (2,5 miliarde), pentru extinderea stimulentelor oferite de Industria 4.0, pentru creșterea resurselor alocate investițiilor publice și refinanțarea cheltuielilor deja planificate.
„Alegerea Guvernului – comentează Assonime – pare să fi fost de a identifica un obiectiv de îndatorare care să cuprindă toată flexibilitatea disponibilă și apoi, după ce a fost eliminat ceea ce este necesar pentru sterilizarea clauzelor de salvgardare TVA, să aloce puținele resurse rămase unor instanțe considerate demne”.
„În ansamblu, se conturează o strategie bugetară care seamănă cu calea îngustă a legislaturii trecute: tot spațiul bugetar disponibil este negociat, amânând reducerea datoriei pentru anii următori. Resursele astfel obținute sunt distribuite fără a produce efecte semnificative asupra creșterii și de aceea în final raportul datorie/PIB continuă să crească și economia continuă să stagneze”, continuă asociația.
De altfel, tocmai în ceea ce privește datoria publică, Nadef prevede că în 2019 raportul datorie/PIB va crește la 135,7% și apoi va scădea cu jumătate de punct procentual anul viitor. În perioada de doi ani 2021-22 ar trebui, în schimb, să atingă 131,4%. „Această reducere depinde de: a) performanța PIB-ului nominal și în special a deflatorului PIB care în perioada de doi ani 2021-22, în estimările Guvernului, înregistrează o accelerare ajungând la 1,7%; b) din reducerea cheltuielilor cu dobânzile” explică asociația, subliniind „importanța reducerii răspândirii, grație reluării contactelor constructive cu Europa”.
Totuși, rămânând pe relațiile cu Uniunea Europeană, subliniază și Assonime riscul ca noile cereri de flexibilitate formulate de Italia să poată da naștere la probleme pe alte fronturi, precum cea – foarte delicată – referitoare la finalizarea Uniunii Bancare, care presupune „împărțirea riscurilor pe care celelalte state membre s-ar putea să nu le accepte. Există și pericolul ca, în caz de criză, utilizarea instrumentelor comune europene de sprijin financiar să se dovedească dificilă”, conchide asociația.
