"Nicio tara pentru oameni batrani." Titlul celebrului film al fraților Coen, preluat din Dall 'roman cu același nume di Cormac mccarthy pare a fi perfect pentru a descrie situația din Italia. O țară caracterizată printr-o îmbătrânire progresivă a populației, cu o creștere constantă a numărului de peste 65 de ani și o creștere paralelă a persoanelor care suferă de boli cronice care, însă, deja astăzi nu sunt în măsură să răspundă unei nevoi tot mai mari care în următorii câțiva ani riscă să se transforme într-un o adevărată urgență.
În Italia lipsesc structurile dedicate persoanelor vârstnice neautosuficiente. Acest lucru este atestat de raportul privind reședințe în domeniul sănătății (acronim: RSA) întocmit de UBI Banca cu sprijinul Duff & Phepls REAG și Legance – Avvocati Associati, și prezentat pe 24 ianuarie la Milano.
Raportul face un instantaneu al situației actuale din sector, dar ridică și întrebări destul de alarmante cu privire la viitor. Va putea Italia să remedieze deficiențele actuale și să se conformeze unei cereri care ar putea exploda în următorii 15 ani?
Persoanelor Vârstnice DIN ITALIA: DATE ȘI PERSPECTIVE
Până în prezent, în Italia sunt 13,6 milioane de cetățeni de peste 65 de ani. Potrivit estimărilor, în 2035 vor fi 17,8 milioane, o creștere care în termeni procentuali ajunge la 31%.
Cei peste 85 de ani vor crește cu 43 la sută, trecând de la actualele 2,1 la 3 milioane în 2035 și creșterea numărului de centenari va fi și ea semnificativă, în prezent 16 dar destinată să devină în jur de 42, cu o creștere de 170%. Prin lărgirea orizontului de timp, se așteaptă ca creșterea progresivă să continue. Într-adevăr, potrivit Istat, până în 2065, speranța medie de viață va crește cu mai mult de cinci ani pentru ambele sexe, ajungând la 86,1 ani pentru bărbați și 90,2 ani pentru femei.
RSA: CARACTERISTICI ȘI NEVOI
Revenind la azi, nu doar îmbătrânirea constantă și progresivă a populației trebuie evidențiată, ci și creșterea paralelă a numărului de persoane vârstnice neautosuficiente. Astăzi sunt 200 cei găzduiți în aziluri de bătrâni, în 2035, conform estimărilor Ubi Banca, chiar se vor tripla: 600.
„În cel mai optimist scenariu – explică institutul – cu 75 la sută din persoanele vârstnice neautosuficiente asistate în casele de bătrâni, va fi nevoie de peste 200 de paturi noi”.
Și tocmai în acest moment se pune întrebarea: va putea Italia să o facă? Vorbind în cifre, vor fi necesare resurse uriașe. Calculând o investiție medie pe pat de 70 de euro, se preconizează o investiție totală de aproximativ 2035 miliarde de euro până în 14. Cu toate acestea, dacă numărul persoanelor vârstnice neautosuficiente care urmează să fie cazate în casele de bătrâni crește (acest lucru se bazează pe ipoteza că un sfert dintre persoanele în vârstă neautosuficiente cu deficiențe cognitive acute nu au fost asistate la domiciliu așa cum se întâmplă în prezent), estimările ar putea crește și mai mult, ajungând până la 20 de miliarde de euro care vor fi folosiți pentru crearea de noi paturi în structurile gazdă.
PROFIT ȘI NON-PROFIT
„Dar cine ar trebui să activeze aceste investiții?” se cere Ubi Banca. Raportul explică că astăzi rolul sectorului public în sectorul caselor de bătrâni este marginal în comparație cu cel al sectorului privat, care este format din companii cu profit și organizații nonprofit.
Nu numai. În rândul companiilor cu profit, profitabilitatea structurilor crește pe măsură ce crește cifra de afaceri, datorită economiilor de scară realizabile atunci când dimensiunea crește. O realitate care face ca mărimea medie să crească ducând la abandonarea progresivă a celor mici. Din același motiv, prezice Ubi, investițiile viitoare vor tinde să se concentreze și pe facilități cu cel puțin 100 de paturi.
Pe de altă parte, caracteristicile sectorului non-profit sunt diferite, caracterizate printr-o rentabilitate mai scăzută. „Problema evidențiată de analiză – citim – este dacă rentabilitatea structurilor existente este adecvată nu doar pentru a le menține pe deplin eficiente, ci și pentru a genera resursele care pot fi investite în noi proiecte”.
„Printre elementele cheie pentru evaluarea ipotezelor de finanțare pentru casele de bătrâni – explică el Marco Mandelli, șef al diviziei de corporate & investment banking a Ubi Banca – performanța structurilor capătă o importanță deosebită. În special, sunt analizate performanța istorică (cifra de afaceri și ebitda) și rata de umplere aferentă. Din 2017 până astăzi, Divizia CIB a Ubi Banca a debursat în jur de 110 milioane de euro în împrumuturi în sectorul de referință, din care aproximativ 65% pentru achiziționarea sau dezvoltarea de aziluri de bătrâni, toate acreditate sau afiliate la Sistemul Național de Sănătate. Aproximativ 74 la sută din liniile de credit au fost acordate investitorilor instituționali prin fonduri imobiliare special create. Aproximativ 80% din activele finanțate sunt situate în Centru-Nord. Creșterea în acest sector este evidentă, la fel ca și disponibilitatea unei instituții de credit ca a noastră de a finanța proiecte de dezvoltare și creștere”.
