Tururile electorale din ultimii ani în America Latina au condus 9 din 12 țări să aibă guverne de stânga, dar vântul se schimbă deja: valul roșu s-a terminat deja? în Paraguay conservatorii s-au confirmat și ultradreapta se ridică, în Argentina ne indreptam spre victoria extremistului Mieli iar in alte tari socialistii se clatina.
America Latină: tulburările politice revin. S-a terminat efectul valului roșu?
Pentru o schimbare,America Latina traversează o nouă perioadă de tulburări politice. Unele semne ar sugera că efectul valului roșu se epuizează deja, după ce tururile electorale din ultimii ani au făcut ca 9 din cele 12 țări din zonă să aibă guverne mai mult sau mai puțin de stânga: doar Ecuador, Uruguay și Paraguay, cu condiția ca ei să poată fi considerați management de stânga la granița cu democrația precum cea a lui Lopez Obrador în Mexic și a lui Castillo în Peru. La o privire mai atentă, în evaluarea pungii culorilor politice ale zonei ar fi mai bine să spunem că dacă Atena plânge, Sparta nu râde.
Lula își pierde popularitatea în Brazilia, Castillo încearcă lovitură de stat în Peru
De fapt, este incontestabil că așa-numitul val roșu (în America de Sud îl numesc Ursal, União das Repúblicas Socialistas da América Latina) se estompează, dar nici măcar dreapta nu poate sărbători pe deplin. Semnele sunt clare: Lula s-a întors să conducă Brazilia dar cu o victorie foarte îngustă asupra mult-discutatului Bolsonaro, iar popularitatea sa a scăzut după 4 luni, la fel ca și aprobarea piețelor și a unei părți a comunității internaționale, având în vedere pozițiile sale ambigue cu privire la războiul din Ucraina. Și mai rău a intrat Peru către Pedro Castillo, care după o tentativă stângace de lovitură de stat a fost destituit și arestat și intră în Chile la tânărul socialist Gabriel boric, ales în 2022 și apoi respins de proprii alegători în referendum pentru noua constituție.
Iar simpatizantul lui Pinochet, Kast, avansează în Chile
Schimbarea a avut loc deja la Santiago: în noua Adunare Constituantă care va trebui să revizuiască textul Cartei, centrul-dreapta Pinochetist José Antonio Kast. Același lucru s-ar putea întâmpla în Argentina în octombrie anul viitor, când actualul președinte peronist, Alberto Fernandez, nu va mai candida, și nici fosta președinte Cristina Kirchner: totul indică așadar o revenire la putere a dreptei, chiar și coșmarul unei victorii de extremă dreapta condus de populistul Javier Milei, căruia în sondaje i se acordă un avantaj cu 24% din preferințe.
America Latină: Bursele sunt în cursă, dar ascensiunea ultra-dreapta este de teamă
Pericolul real care ține piețele în alertă este tocmai acesta: apariția extremisme precum Trump și Bolsonaro. În zonă până în prezent bursele tind să funcționeze iar perspectivele economice sunt substanțial de creștere bună, grație materiilor prime, dar condițiile populației nu respectă întotdeauna acești indicatori: în Argentina rata sărăciei a depășit 40%, iar Brazilia revine pe Harta foamei a ONU (peste 15 milioane). Brazilienii nu au acces garantat la alimente). Asta înseamnă că pot apărea figuri precum Milei, care este într-adevăr profesor universitar, dar se definește drept „anarho-capitalist” și este renumit pentru insultarea adversarilor și jurnaliştilor.
Polarizarea politică infectează Paraguay și Ecuador
Această schemă a fost deja văzută în Paraguay, unde partidul conservator a câștigat recent alegerile, confirmându-se la putere de zeci de ani (timp de 70 de ani dacă ne gândim și la perioada dictaturii lui Alfredo Stroessner): economistul Santiago Pena a câștigat cu 42,7% din voturi și una peste alta, a lui este o propunere moderată de dreapta, dar demnă de știre ascensiunea ultradreaptei lui Payo Cubas, considerat Bolsonaro din Paraguay și fondator al mișcării Cruzada Nacional, împotriva căsătoriilor între persoane de același sex, a avortului chiar și în cazuri de violență și a prezenței străinilor în țară.
Partidul extremist a candidat pentru prima dată la alegeri și a obținut un procent uimitor de 23%, alegând 5 senatori și 5 deputați. Cubas a fost mai târziu arestat pentru că a participat la proteste violente sub acuzația de fraudă, dar între timp polarizarea politică a fost creat într-o țară în care munca nedeclarată reprezintă 64% din piață și care ocupă poziția 105 (din 189) în Indicele Dezvoltării Umane ONU. Iar să mărturisească starea de sănătate nu tocmai excelentă nici măcar de drept este cazulEcuador: pe 17 mai, președintele Pablo Lasso a dizolvat Camerele și a convocat noi alegeri. A făcut asta pentru a evita propria lui acuzare, deoarece este implicat într-una scandal de coruptie.
Este prima dată când au loc alegeri anticipate în Ecuador din acest motiv. Iar șansele de confirmare pentru Lasso sunt foarte mici: 80% din populație nu mai place, nici măcar nu este sigur că va aplica din nou. Țara, pe lângă o criză economică, trece și printr-ocrimă de urgență: Rata omuciderilor s-a dublat din 2021 până în 2022, iar anul trecut 420 de deținuți au fost uciși în închisoare din cauza unor așezări legate de droguri. În acest scenariu, stânga fostului președinte Correa va lupta și ea să se afirme, în condițiile în care liderul său a fugit în Belgia după ce a fost condamnat pentru corupție. Chiar și în Ecuador, timpul pare potrivit pentru un alt Trump sud-american.
