„Să mor de ajutor. Eșecurile politicilor pentru Sud (și cum să le evităm". Titlul pamfletului, scris de cei doi economiști Antonio Accetturo și Guido De Blasio, spune deja multe: decenii de ajutor economic pentru sudul Italiei nu numai nu au reparat ruptura cu restul țării, ci mai degrabă au creat mai multe probleme decât orice altceva. Accetturro și De Blasio le revizuiesc pe toate: stimulentele pentru afaceri din legea 488 din 1992, a cărei eficiență a fost „modesta”; contractele program născute în 1986, care „au funcționat puțin”; pactele teritoriale care ar fi avut „fără efect”, precum și contractele de zonă; programele operaționale regionale, al căror impact a fost „slab și foarte aproape de zero”; și politicile recente de inovare, cunoscute ca strategii de specializare inteligentă, chiar dăunătoare, precum politicile de reamenajare urbană, „al căror efect semnificativ a fost creșterea prețurilor locuințelor".
Dar pe lângă faptul că nu funcționează, toate aceste programe de ajutor pentru reînvierea zonelor cele mai defavorizate ale țării ar fi creat rezultate nedorite în ceea ce privește creșterea, productivitatea și ocuparea forței de muncă, precum și fenomenele mafiote și corupția. „Un dezastru de o putere rară”, definește Nicola Rossi în prefața cărții, apărută la editura IBL Libri, tot din cauza unui management necentralizat al proiectelor și fondurilor. Reamintind povestea Cassa del Mezzogiorno, cei doi autori subliniază că „în perioada în care programul de ajutor a fost gestionat pe baza unei structuri centralizate s-ar fi constatat beneficii asupra creșterii economice a Sudului. Dovezile se schimbă, și drastic, atunci când locale. politicienii încep să aibă un rol în managementul intervenţiilor”.
COMPARAȚIA CU ALTE ȚĂRI
Comparația cu alte experimente similare din străinătate, mai ales la nivel local, este deosebit de interesantă. În Statele Unite, de exemplu, Tennessee Valley Authority a fost unul dintre cele mai generoase programe de dezvoltare locală: intervențiile au fost centrate în principal pe investiții în infrastructură, în special baraje (pentru independență energetică), dar și canale, drumuri, școli. Între 1933 și 2000, fondurile s-au ridicat la 20 de miliarde de dolari și un studiu a arătat că TVA a fost eficientă, vindecând bolile subdezvoltării și promovând industrializarea zonei, precum și îmbunătăţirea condiţiilor economice ale familiilor. Cu toate acestea, nu a existat niciun efect sistemic asupra economiei întregii națiuni: TVA a fost un joc cu sumă zero pentru SUA, un program care a redus inegalitățile interne, dar fără efecte benefice pentru economia stelară și dungi în ansamblu.
Proiecte similare au fost realizate în Franța, Regatul Unit și Germania, cu rezultate mixte, dar nu la fel de negative ca cele italiene. De exemplu, PAT-urile (Prime d'Aménagement du Territoire) sunt cel mai apropiat experiment de ceea ce s-a văzut și în Italia, la jumătatea distanței dintre stimulentele 488 și contractele program (acestea din urmă menite în mod explicit să atragă companii din străinătate). Rezultate? Potrivit unui studiu, pozitiv chiar dacă limitat cantitativ.
CAZUL ȘCOALA: RECONSTRUCȚIE POSTCUTREMUR
Un exemplu tipic al ineficienței ajutorului pentru Sud, în special în zonele mai dezavantajate din cauza dezastrelor naturale precum cutremure, este tocmai reconstrucția. Aici un studiu a comparat evenimentele care au urmat două evenimente seismice majore, apropiate în timp, dar unul în Nord și celălalt în Sud: Friuli 1976 și Irpinia 1980. Ambele zone au primit finanțare uriașă, respectiv egală cu 3,8% și 5,7% din regional. PIB, în medie pe parcursul deceniului de după cutremur. Pentru fiecare regiune, studiul oferă o prognoză contrafactuală, adică cât de mult ar fi crescut PIB-ul local pe cap de locuitor cu parametrii anteriori evenimentului tragic. Rezultatele sunt diametral opuse: în Friuli PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut cu 23% față de cel contrafactual, în timp ce în Irpinia a fost cu 12% mai mic. Diferența a făcut-o „contextul instituțional”: nivelul de corupție a fost hotărât mai ridicat în zona de sud, iar acest lucru a dus nu numai la pierderea de beneficii, ci și la daune.
