I tango bond riscă să aducă Argentina în... casque.
La 17 iunie, Curtea Supremă a Statelor Unite s-a exprimat cu privire la disputa dintre guvernul argentinian și fondul de hedging despre plata datoriilor suverane a tarii. În special, Curtea Supremă în aplicarea clauzei contractuale pari pasu, impusă ţării sud-americane cel tratament egal al sumelor datorate între fondul de hedging și creditorii care fuseseră de acord cu restructurarea datoriilor după implicit din 2001.
Ce s-a întâmplat în patru puncte
1. După obligația anterioară a Argentinei, unii creditori, inclusiv deținătorii de obligațiuni argentinieni, și-au renegociat creditul, acceptând o plată mai mică. Alții nu, cerând întreaga sumă datorată.
2. Printre acestea din urmă sunt cele fondul de hedging, care au intrat în litigiu cu Argentina, solicitând rambursarea integrală a sumelor datorate (aproximativ 1,3 miliarde USD).
3. Sentința Curții Supreme Americane le dovedește dreptate, forțând Argentina să le restituie.
4. În acest moment, Argentina ar putea intra în situații de neplată, potențial implicând chiar și deținătorii de obligațiuni argentiniene care și-au renegociat anterior creditul.
În acest sens, guvernul sud-american a declarat imediat că aceasta nedorind să negocieze cu fondul de hedging american și se temea de risc implicit pentru economiștii care dețin obligațiuni de stat. Mai târziu, președintele Kirchner a încercat să liniștească piețele arătând disponibilitatea de a negocia. Tendința de CDS Termen de 5 ani pentru obligațiuni argentiniene reflectă această frică, așa cum se arată în graficul din fotografie (click pentru a mări).
Ce consecințe are această hotărâre?
In primul rand cel risc lipsă, care ar cădea asupra economiștilor care au în portofolii obligațiuni guvernamentale argentinei și apoi s-ar crea un precedent: niciun stat nu ar fi de acord să-și restructureze datoria. Asta e corect!
Ce țară în curs de dezvoltare care are în suflet interesul public (al cetățenilor săi) ar fi dispusă emit obligațiuni suverane prin sistemul financiar american când există o Curte Americană de Justiție care garantează interese financiare în detrimentul interesului colectiv?
Prin urmare, ne confruntăm cu reapariția „legea celui mai puternic” mai ales adevărat în cazul argentinian. Țara a încercat să se ridice pe picioare încercând să evite să fie devorată de marile instituții de credit multinaționale prin restructurarea datoriei sale. Dar acum vedeinteresul public depășit de cel financiarriscând din nou implicit.
Un răspuns pentru aceste țări ar putea fi acela de extinde clauza de acțiune colectivă la toți creditorii fără distincție, pentru a împiedicafonduri vulture” în amânarea restructurării datoriilor, întrucât ei înșiși ar fi nevoiți să accepte planul de restructurare. Mai mult, în fața eșecului justiției, în absența unui mecanism eficient și echitabil de restructurare a datoriilor în disputele internaționale, este acum mai mult ca niciodată necesară implementarea acestuia.
