Măslini care merg spre nord și produc ulei excelent la poalele Alpilor până la punctul în care Sondrio, dincolo de paralela 46, pare să fi devenit ultima frontieră nordică a uleiului de măsline.italiană: în ultimii zece ani cultivarea demăslinul de pe cele mai însorite creste ale munților Valtellina a trecut de la zero la aproximativ zece mii de copaci, pe aproape 30 de mii de metri pătrați de teren.
Și ce zici de producția de tomate pentru conserve care provine acum din 50% din culturile din Valea Po? Cum se întâmplă cu grâul dur din paste? Și asta nu este tot, pentru că de ceva vreme, pentru a contracara creșterea zahărului din struguri – vinul italian a crescut cu un grad în ultimii 30 de ani – podgoriile sunt împinse din ce în ce mai sus pe platouri și mijlocul munților, ca în municipiul Morgex și La Salle, în provincia Aosta., unde strugurii pentru Blanc de Morgex et de La Salle Dop sunt produși din cele mai înalte viță de vie din Europa.
Și efectul schimbărilor climatice fotografiat într-un reportaj al lui Coldiretti, schimbare care a început cu câteva decenii în urmă și, conform previziunilor, se pare că va continua mult timp, bulversând obiceiurile agricole ale țării noastre și nu numai.
Măslinii sunt cultivați la poalele Alpilor și jumătate din producția de tomate pentru conserve provine din Valea Po
Analiza Coldiretti cu referire la datele raportului Copernicus evidențiază modul în care 2022 a fost al doilea cel mai tare an înregistrat vreodată în Europa și chiar cel mai fierbinte din Italia, Franța, Spania, Portugalia, Marea Britanie și Irlanda. În Italia, în special, temperatura medie a fost cu 1,15 grade mai mare, cifră îngrijorătoare care a fost însoțită de o Scăderea precipitațiilor cu 30 la sută. De asemenea, este îngrijorător faptul că tendința de supraîncălzire în țara noastră a crescut brusc în ultimul deceniu în ordinea după 2022, 2018, 2015, 2014, 2019 și 2020.
Pe de altă parte, dacă nordul se mediteranizeză de ceva vreme în sudul cizmei sunt proiectate tot mai multe scenarii agricole tipice Africii unde fructe tropicale precumavocado, mango, banane, papaya și fructul pasiunii se potrivesc perfect si vin produse nu numai pentru piețele interne, dar sunt chiar exportate în străinătate.
Culturile tropicale din Puglia, Sicilia și Calabria sunt aproape de 1200 de hectare
În termen de cinci ani culturile tropicale din Italia s-au triplat practic ajungând la aproape 1200 de hectare între Puglia, Sicilia și Calabria. Sicilia ia partea leului cu culturile de avocado și mango de diferite soiuri din mediul rural dintre Messina, Etna și Acireale, dar și fructul pasiunii, zapote negru (asemănător curmalului, de origine mexicană), sapotilla (din care se obține și latexul), lychee, micul fruct chinezesc care seamănă cu strugurii Muscat. Puglia nu este mai puțin acolo unde culturile tropicale sunt acum o realitate consolidată, determinată de efectele secetei, cu o creștere a culturii de avocado, mango și boabe de Goji, împreună cu multe alte produse exotice, cum ar fi fructele de aronia, bananele și teiul. Iar italienii tropicali sunt larg răspândiți și în Calabria, unde la cultivarea mangoului, avocado și fructului pasiunii se adaugă thay vinete (varianta thailandeză a vinetei noastre), macadamia (fructe uscate la jumătatea distanței dintre migdale și alune) și chiar trestie de zahăr, în timp ce annona, un alt fructele tipice țărilor din America de Sud sunt acum larg răspândite de-a lungul coastelor în măsura în care sunt folosite și la producerea gemului.
În Saxonia încep să producă pește și caise, iar în Danemarca și Suedia vin
Discursul nu privește evident doar Italia, ci și nordul Europei. Regiunile care până acum câțiva ani erau prea reci pentru a susține anumite culturi se vor putea converti la agricultură. În Saxonia, unde temperatura medie a crescut cu aproximativ 2°C în ultimele decenii, au început să apară primele livezi cu piersici și caise; in timp ce in Anglia, Danemarca si Suedia sunt chiar si cei care produc vin. Problema este că, potrivit IPCC, Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU, pierderile aduse agriculturii din sudul Europei nu vor fi compensate de câștigurile din nordul Europei. Soluțiile, sau cel puțin măsurile de atenuare, sunt deci găsite în altă parte.
Ceea ce se profilează la orizont presupune așadar aspecte îngrijorătoare din punct de vedere civil şi economic.
„Agricultura este activitatea economică care mai mult decât toate celelalte experimentează zilnic consecințele schimbărilor climatice, dar este și sectorul cel mai angajat să le contracareze”, spune președintele Coldiretti Ettore Prandini subliniind că „schimbările climatice impun un nou provocare pentru întreprinderile agricole care trebuie să interpreteze știrile raportate de meteorologie și efectele asupra ciclurilor culturilor, gospodăririi apei și siguranței locale”.
Se preconizează că culturile de grâu, porumb și sfeclă de zahăr vor scădea cu 50% în sudul Europei
Potrivit raportului IPCC, lipsa excesivă de căldură și apă va încetini sau chiar bloca creșterea plantelor. Valurile de căldură care vor deveni din ce în ce mai intense riscă să ruineze ani întregi, iar chiar și cele mai generoase modele prevăd că în următoarele decenii sudul Europei se va confrunta cu o creștere dramatică a numărului de zile într-un an cu resurse de apă insuficiente. Cu o creștere a temperaturii cu 2°C, 54% din populația din sudul Europei va experimenta secetă, chiar dacă nu întotdeauna în forme extreme.
Ca să nu mai vorbim că odată cu creșterea temperaturilor va trebui să renunțăm la anumite culturi: asta spun proiecțiile Cultura de grâu, porumb și sfeclă de zahăr va fi redusă cu 50% în sudul Europei. Prin urmare, culturile vor fi din ce în ce mai scumpe și mai greu de întreținut, rezultând a scăderea cantității și calității produselor care ajung pe piață și o creștere simultană a prețului.
Potrivit unui raport din 2019 al SEE, acest lucru va provoca, de asemenea, a prăbușirea valorii terenului, care ar putea scădea cu 80% până în 2100, determinând a abandonarea în masă a câmpurilor și o afacere care nu mai este profitabilă. Ce s-a întâmplat în 2018 este adevărat pentru toată lumea, datorită unei combinații de valuri de îngheț de iarnă și valuri de căldură și secetă de vară: lItalia a pierdut 57% din producția totală de măsline; un an mai târziu, Spania a pierdut 44%. Date la care să te gândești.
