Bună douăzeci și cinci. De la ultima reuniune a Eurogrupului, au sosit în sfârșit măsuri concrete pentru a opri sângerarea speculațiilor. Era aproape zori când șefii de stat și de guvern au ajuns la o înțelegere. Două inovații cheie: lumina verde la scutul anti-împrăștiere propus de Mario Monti în timpul ultimului G20 în Mexic și un acord pentru o nouă structurare a împrumuturi internaţionale care să permită dezlegarea soartei băncilor de cea a finanţelor publice.
Prima măsură permite fonduri europene de economisire a statului (mai întâi EFSF, apoi, când este operațional, MES) să cumpere de pe piața secundară obligațiunile de stat ale acelor țări care - în ciuda faptului că și-au făcut temele pe tema bugetului de stat - se găsesc cu un spread excesiv de mare din cauza speculațiilor internaționale. Este cazul Italiei, care însă – asigură Monti – deocamdată nu intenționează să folosească acest instrument. Terapia pentru a răci răspândirile nu ar trebui să implice niciun comisar în stil grecesc: nicio persoană din troica să stea în camerele de control. Dar în acest punct Germania continuă să lupte, cerând supravegherea tehnicienilor europeni. Fiecare țară interesată de aceste operațiuni va trebui totuși să trimită o cerere oficială și să semneze un memorandum de înțelegere cu Comisia Europeană. Un detaliu care nu satisface cererile initiale ale lui Monti: Profesorul a vizat activarea automata a interventiei atunci cand spread-urile au depasit un anumit prag.
Al doilea punct, în schimb, are de-a face în principal cu Spania. Madridul se pregătește să primească din Europa finanțări care ar putea ajunge până la 100 de miliarde de euro, o sumă indispensabilă pentru revigorarea sectorului bancar, pus în genunchi de titlurile toxice legate de bula imobiliară. Conform celor stabilite la Bruxelles, MES va putea împrumuta fonduri direct instituțiilor de credit, evitând trecerea prin medierea de stat și astfel umflarea datoriei publice. Acest mecanism de recapitalizare bancară este însă supus unei singure supravegheri a sectorului în care va fi implicată Banca Centrală Europeană.
„Deocamdată nu există nicio decizie de extindere a resurselor Fondului Anticriză, dar există o eliberare mentală și politică importantă în ceea ce privește posibilitatea unor intervenții mai flexibile ale fondului însuși”, astfel a comentat premierul italian cu privire la rezultatul deciziei. vârf.
Mai rece Angela Merkel, care conform surselor germane a fost vizibil iritată la finalul negocierilor. „Am obținut rezultate bune în ceea ce privește instrumentele MES și EFSF – a spus cancelarul când a părăsit sediul Consiliului UE -, vom continua să lucrăm la măsuri pe termen lung”. Merkel a vorbit despre „o decizie bună în special în ceea ce privește creșterea și lupta împotriva șomajului”.
La nivel politic, discuția a fost extrem de tensionată. Cea mai neobișnuită cifră a fost poziția clară a Italiei, care ieri seară a pus Berlinul la o răscruce. Practic, Monti - urmat de Spania - a anunțat că nu va semna planul de creștere despre care s-a discutat săptămâna trecută la Villa Madama (investiții de 130 de miliarde) dacă nu ar fi ajuns primul acordul asupra instrumentelor de potolire a spread-ului. Germania ar fi dorit să amâne totul pentru o dată ulterioară, când mult dorita uniune fiscală și bancară devenise realitate. Sprijinul sosit la Roma și Madrid de la președintele francez François Hollande l-a convins însă pe cancelar să cedeze imediat. Un rezultat de neimaginat până acum câteva luni, astăzi posibil doar datorită noii izolări internaționale a Angelei Merkel.
Citeste Declarație oficială publicat la finalul summit-ului.
