Sportivi gay, declarați-vă fără ezitare. Sau cel puțin fără niciun fel de scrupule economice, având în vedere că Nike însuși, gigantul mondial de sponsorizare sportivă, a comentat despre ieșirea jucătorului NBA Jason Collins după cum urmează: „Admirăm curajul lui Jason și suntem mândri că este un atlet Nike.”
Da, pentru că după scandalurile de dopaj (cel mai recent cel al biciclistului Lance Armstrong, care a implicat marca virgulă) marile branduri sportive nu se mai tem să sponsorizeze unul sau mai mulți sportivi homosexuali. Nu e nimic în neregulă să apară pe tricoul unui jucător gay, în timp ce e mult mai rău să faci asta pe cel al unui sportiv nedrept.
Nu a durat atât de mult până să-și dea seama, dar acum Nike a făcut o alegere oficială, declarându-se pregătită să primească în brațele sale orice protagonist al celor patru sporturi majore din SUA (baschet, baseball, fotbal și hochei) care dorește să următoarea ieșire. Chiar înainte de a confirma înțelegerea cu pivotul Washington Wizards, de fapt, marca americană semnase deja cu Brittney Griner, prima jucătoare de baschet homosexuală care a devenit mărturie a unui brand internațional major.
Din ce în ce mai îndepărtate apar deci vremurile în care Jucătoarea de tenis cehoslovacă Martina Navratilova, acum 32 de ani, a ieșit și a fost împinsă ca ciuma de sponsori. „Pe atunci eram singura și alegerea de a mă declara m-a costat cel puțin 10 milioane de dolari în sponsorizări”, declara ea însăși în urmă cu ceva timp cu ocazia unui eveniment de gală. „Companiile au văzut-o ca pe o investiție toxică și riscantă”, a explicat chiar guruul american al marketingului gay, Bo Witeck.
Dar se pare că nu ar fi doar o chestiune de imagine: din 1981 până în 2013 lucrurile s-au schimbat complet, iar Nike însăși a făcut calculele înainte de a trece la virajul „etic”. Într-adevăr, s-ar părea că sportivul cu diferite înclinații sexuale trece de la proscris la gâscă care depune ouă de aur. De fapt, 16 milioane de gay, lesbiene, transsexuali și bisexuali trăiesc doar în Statele Unite, pentru o putere de cumpărare care este potențial în jur de 800 de miliarde de dolari. Dincolo de homofobia care, din păcate, încă persistă în multe sporturi, cea a homosexualilor devine, așadar, o piață din ce în ce mai atractivă, așa cum este rezumat perfect în Bloomberg de Mark Cuban, proprietarul francizei Dallas Mavericks NBA: „Un jucător gay este o mină de aur de marketing”.
