Strasbourg solicită „Made in” obligatoriu pe etichetele produselor nealimentare și nefarmaceutice. Remorcherul a avut loc de ceva vreme. Pe de o parte Parlamentul European, expresie a voinței populare, pe de altă parte Consiliul UE, unde sunt reprezentate guvernele celor 28 de state membre. O împingere și tragere care, ca și în cazul propunerii privind taxele antidumping, părea să nu aibă sfârșit. Și care, cel puțin deocamdată, s-a încheiat cu un vot al Adunării de la Strasbourg în ultima sa sesiune plenară înainte de alegeri. Între timp, un vot care fixează poziția Parlamentului care, în noua sa componență, va trebui inevitabil să ajungă la un acord cu Consiliul.
„Un mare pas înainte pentru transparența lanțului de aprovizionare al unui produs, care reprezintă un avantaj incontestabil pentru consumatori”, a declarat unul dintre cei doi raportori ai măsurii, europarlamentarul danez al grupului parlamentar S&D Christel Schaldemose. De asemenea, ea a fost foarte critică la adresa statelor membre UE, „care au fost în imposibilitatea de a conveni asupra unei poziții comune, blocând astfel finalizarea procesului legislativ al regulamentului (legea europeană direct aplicabilă în toate statele membre – n.d.), în detrimentul siguranța consumatorilor în Europa”.
Cu acest vot (485 da, 130 nu, 27 abțineri), eurodeputații au acceptat propunerea Comisiei Europene de a face obligatorie ceea ce în prezent este încă o opțiune voluntară: și anume aplicarea unei etichete cu indicarea țării de origine pe produse (excluzând alimente și medicamente) vândute în toate țările Uniunii Europene. Adică, de exemplu, „made in Italy” sau „made in Germany” sau, mai general, „made in EU”; dar și „made in China” sau „made in Bangladesh”. Dar, pentru aprobarea definitivă a noilor reguli, va fi necesar să așteptăm ca Parlamentul și Consiliul, în calitatea lor de „colegislatori”, să cadă de acord asupra unei soluții de compromis: un rezultat care, în mod realist, nu poate fi atins înainte sfarsitul verii.
În ceea ce privește definiția „țară de origine”, textul aprobat la Strasbourg precizează că aceasta servește la identificarea statului în care produsul „a făcut obiectul ultimei prelucrări sau prelucrari substanțiale și justificate economic”. Faza s-a încheiat cu „fabricarea unui produs nou sau a unuia care a reprezentat o fază importantă a procesului de producție”, așa cum se prevede în codul vamal al UE.
În ceea ce privește sancțiunile împotriva celor care încalcă regulile la intrarea în vigoare, deputații cu o dispoziție a doua cer ca acestea să fie „proporționale și disuasive” în raport cu gravitatea, durata și caracterul intenționat sau recurent al încălcării precum și decât mărimea companiei care a fost responsabilă pentru aceasta. De asemenea, ei îndeamnă Comisia de la Bruxelles să înființeze o listă neagră a companiilor care încalcă „în mod intenționat și repetat” noile standarde de siguranță a produselor. Și, în sfârșit, ei propun crearea unei baze de date pan-europene cu produse constatate a fi defecte sau periculoase.
Regulile privind sancțiunile au fost aprobate de Adunarea de la Strasbourg în primă lectură (573 da, 18 nu, 52 abțineri) pentru a se asigura, așa cum subliniază prezentatorii, că „munca desfășurată în această legislatură poate fi preluată de noul Parlament care va astfel încât să-l poată folosi ca bază pentru negocieri ulterioare și, sperăm, fructuoase cu statele membre”.
„Aceste noi reguli în materie de sancțiuni - observă raportorul dispoziției, europarlamentarul finlandez al PPE Sirpa Pietikãinen - constituie în orice caz un pas important în direcția unei supravegheri mai puternice și mai coordonate la nivel european, care va crește gradul de siguranță al produselor comercializate pe întreg teritoriul UE”.
