Un fel de adevărat Plan Marshall, adică un plan de ajutor suplimentar față de ceea ce a fost deja prevăzut, este rezultatul care reiese din așteptatul summit european care se desfășoară la Bruxelles. Nu întâmplător primele zvonuri despre summit-ul comunității au aprins piețele, iar bursele înregistrează creșteri semnificative. Împrumuturile acordate țărilor în dificultate precum Portugalia, Irlanda și mai ales Grecia ar putea fi extinse de la 7 ani și jumătate la 15, poate chiar până la 30. În ceea ce privește ratele dobânzilor, acestea ar trebui reduse de la 4,5 la 3,5%.
Intervenția persoanelor private rămâne un punct important. Proiectul precizează că cazul Greciei „este o singură situație gravă în zona euro” și, prin urmare, necesită „o soluție excepțională”. Sectorul financiar va fi fundamental, care „și-a indicat disponibilitatea de a sprijini Grecia în mod voluntar” pentru schimbul de obligațiuni, rollover-uri și răscumpărări. Se menține și ipoteza de a permite fondului european de salvare a statelor, EFSF, să cumpere obligațiuni de stat ale țărilor aflate în criză chiar și pe piețele secundare.
Aceste soluții, potrivit unor surse diplomatice, ar urma să fie cuprinse în proiectul de declarație finală a summit-ului UE. Aceleași surse au confirmat că noul împrumut acordat Greciei ar putea ajunge la 71 de miliarde, dintre care 18-20 ar putea proveni din participarea privată. Acestea sunt ipoteze importante, deoarece ar face posibilă evitarea implicită selectivă a țării grecești. Ultima posibilitate fusese anticipată în această dimineață de președintele Eurogrupului, Jean Claude Juncker, și părea să stea la baza acordului ajuns peste noapte între Angela Merkel și Nicolas Sarkozy. Potrivit calculelor Institutului de Finanțe Internaționale, Grecia ar avea nevoie de aproximativ 170 de miliarde de euro în următorii trei ani. Dintre acestea, 28-30 ar proveni din privatizări, 58 din vechiul împrumut, iar restul ar trebui garantat cu a doua tranșă de fonduri.
