Conform celor publicate de Intesa Sanpaolo, Creșterea PIB-ului Turciei a încetinit la aproximativ 2014% în 3, din cele 4% înregistrate în anul precedent. I de date referitor la primele nouă luni arată, pe partea cererii, o contracție a investițiilor (-1,4%) și o încetinire semnificativă a consumului privat (+1,3% de la +5,1% în aceleași luni din 2013). Scăderea substanțială a cererii interne a fost parțial compensată de redresarea exporturilor (+8,2% de la -0,1%), în special a celor direcționate către piețele UE și SUA, și de contracția simultană a importurilor (-1,8%). În ceea ce privește oferta, în perioada luată în considerare s-a înregistrat o scădere a producției agricole, o încetinire semnificativă a activității de construcții (+2,9% de la +7,0%) și o creștere mai lentă a serviciilor (+4,4% de la +5,5%), în special cele dependente de cererea internă și turism. Productia manufacturiera a aratat o tendinta doar usor mai scazuta fata de cea din 2013 (+3,5% de la +3,7%), sustinuta in continuare de productia de vehicule (+14,4%). Indicatorii economici și de perspectivă arată în ultimele luni ale anului 2014 și la începutul lui 2015 o accelerare a activității de producție susținută de cererea externă, în timp ce inflația ridicată și deprecierea trecută a cursului de schimb continuă să afecteze încrederea gospodăriilor și să reducă cererea de credit. Perspectivele de creștere s-au îmbunătățit în ultimele săptămâni, datorită scăderii mari a prețurilor petrolului. Această scădere reduce substanțial factura la energie o țară care importă aproape toate hidrocarburile pe care le consumă, conducând la o scădere a deficitului de cont curent și oferind sprijin cursului de schimb. În plus, costurile mai scăzute ale hidrocarburilor vor favoriza o reducere a presiunilor inflaționiste (2014 s-a închis la 8,2% față de precedentul 7,4%), cu un impact pozitiv în consecință asupra venitului disponibil și a consumului privat. Noul scenariu de îmbunătățire a poziției externe, curs de schimb stabil și scădere a inflației va duce probabil la relaxarea politicii monetare. Conform celor mai recente prognoze, Creșterea PIB-ului ar putea accelera până la aproximativ 4% în 2015, excluzând impacturile care decurg din tensiunile geopolitice care implică parteneri comerciali importanți, în special Rusia, Siria și Irak.
Deși inflația rămâne cu mult peste valoarea țintă din aprilie trecut la Banca centrala a redus rata cheie de politică monetară în trei etape (repo de 7 zile) aducându-l de la 10% la 8,25%. Rata maximă a fost în schimb scăzută cu 75 pb la sfârșitul lunii august, stabilită la 11,25%. La mijlocul lunii ianuarie 2015, rata minimă a fost redusă din nou (cu 50 pb la 7,75%), în timp ce rata maximă a rămas neschimbată. Aceste reduceri au inversat parțial măsurile extraordinare din ianuarie 2014 când, în condițiile în care lira supusă unei puternice presiuni descendente, s-a decis o majorare deosebit de susținută a ratei. Potrivit analiștilor, totuși, ultimele reduceri de dobândă au fost, de fapt, o concesie la presiunea politică, mai degrabă decât o relaxare efectivă a condițiilor monetare. Privind în perspectivă, sunt posibile condiții de lichiditate mai relaxate și, prin urmare, o mișcare a ratei interbancare către limita inferioară a intervalului ratei de politică în fața unor presiuni probabil mai scăzute din cauza cursurilor de schimb și a inflației, în timp ce o nouă reducere a ratei maxime.
Conform datelor preliminare, în 2014 deficitul public în raport cu PIB a fost egal cu 1,3%, o creștere modestă față de 1,2% față de anul precedent, în timp ce bugetul net de cheltuielile cu dobânzile a înregistrat un excedent egal cu 0,9% din PIB. Il Buget 2015 indică un deficit țintă de 1,1%, bazat pe o creștere de 4%.. Dependența puternică a economiei de fluxurile de capital din străinătate face ca cursul de schimb să fie deosebit de receptiv la condițiile de lichiditate și apetitul pentru risc pe piețele internaționale de capital. În lipsa unor reforme care să crească eficiența pieței muncii și să susțină înclinația spre economisire, ajustarea soldurilor negative de cont curent rămâne încredințată deprecierii cursului de schimb.. Șocuri precum șocul petrolului pot conduce apoi la o îmbunătățire a deficitului extern, reducând astfel condiția de supraevaluare a cursului de schimb.
În 2014, încetinirea cererii interne și redresarea exporturilor către Europa au condus la o reducere substanțială a deficitului curent, care în 2013 crescuse la 7,9% din PIB, în timp ce în ultimii cinci ani a fost în medie de 6,4%. Din ianuarie până în noiembrie 2014, deficitul curent al balanței de plăți a scăzut la 38,7 miliarde de dolari, față de 56,7 miliarde în aceleași luni ale anului 2013. persistă dependența excesivă a economiei de fluxul de finanțare din străinătate, unde sofisticarea limitată a producției interne (75% din exporturi se referă la produse agricole și prelucrătoare cu conținut tehnologic mediu și scăzut) și rata scăzută a economisirii au favorizat contul curent mare. deficit și un nivel general al prețurilor încă ridicat. Aceste condiții fac economia și moneda deosebit de vulnerabile la schimbările condițiilor de lichiditate de pe piețele de capital. În acest scenariu, agențiile de rating, care în ultimii ani răsplătiseră datoria suverană a Turciei în valută străină cu upgrade-uri repetate (investment grade din 2012 pentru Fitch și din 2013 pentru Moody's, un pas ceva mai mic pentru S&P's), au luat o mai mare critică. Aceștia au subliniat inconsecvența politicii economice, vulnerabilitatea poziției externe și riscurile de natură politică. Turcia ocupă locul 55 dintr-un total de 185 de țări din Clasamentul Doing Business compilat de Banca Mondială, în timp ce Forumul Economic Mondial plasează Turcia pe locul 45 dintr-un total de 148 de țări din Raportul Global de Competitivitate 2014-15.
