Tsipras a fost întâmpinat cu aplauze, strângeri de mână, dar și huiduieli în Parlament. Premierul grec a vorbit în această dimineață pentru prima dată în Adunarea de la Strasbourg și a anunțat că astăzi va trimite MES propunerea pentru un nou împrumut punte (mecanism european de stabilitate cunoscut si sub denumirea de fond Salva-Stati). Discursul său a lăsat impasibile chipurile președintelui Comisiei Jean Claude Juncker și ale președintelui Parlamentului Martin Schultz, dar a deschis o dezbatere foarte largă în Parlamentul European în cadrul căreia preocupările țărilor din Nord (Slovacia) și ale „Estul.
INTERVENȚIA LUI TSIPRAS
„Alegerea curajoasă a poporului grec – a început Tsipras referindu-se la victoria votului „nu” la referendum – nu este o alegere de a rupe cu Europa, ci este alegerea de a reveni la valorile care stau la baza UE. să ajungem la o soluție justă la nivel social și economic sustenabil, fără a repeta greșelile trecutului și fără o austeritate care să nu permită ieșiri”. Tsipras a susținut că Grecia a fost chemată la un efort fără precedent și a învinuit guvernelor care l-au precedat, în ultimii 5 ani înainte de acest ultim semestru în care conduce executiv, responsabilitatea pentru situația actuală gravă și dificilă.
„Este adevărat – a spus el – că programe de austeritate au fost implementate și în alte părți ale Europei și nu numai în Grecia, dar nu au fost niciodată realizate cu atâta duritate". Grecia, în esență, a acționat ca un cobai, „a fost un laborator experimental de austeritate fără succes: șomajul crește vertiginos, sărăcia și excluziunea socială au crescut, datoria publică a crescut de la 100% la actualul 120% din PIB. Referendumul demonstrează dorința poporului grec de a scăpa din această strânsă”. Mai este: „Fondurile alocate de Europa au ajuns până acum către băncile americane și europene, dar nu au ajuns niciodată la poporul grec”.
De la analiză până la propuneri, Tsipras a rămas pe concepte generale, fără a intra în măsuri detaliate. El a confirmat însă că guvernul intenţionează să acţioneze prompt în următoarele 2-3 zile a ajunge la un"acord care ne scoate din criză cu reforme fiabile și o distribuție echitabilă a poverilor care până acum au fost încărcate mai ales pe umerii angajaţilor şi pensionarilor”. „10% dintre greci – a amintit el – dețin 56% din averea națională și au rămas în vizorul politicilor europene. Programele de salvare derulate până în prezent au mărit acest decalaj.
Tsipras a indicat așadar linia pe care intenționează să o urmeze: „Primul obiectiv trebuie să fie lupta împotriva șomajului. În plus, trebuie să abordăm problema sustenabilității datoriilor și să privim realitatea fără tabuuri. Criza noastră este oglinda slăbiciunii europene”. În sfârșit, concluzia cu referire la Europa, leagănul democrației: „Negocierea în curs – a conchis el – își propune să confirme dublu respect pentru Europa și pentru alegerea democratică a popoarelor noastre. Cerem un acord care să ne scoată definitiv din tunel. Istoria europeană este o istorie a conflictelor și compromisurilor, a unirilor succesive. Trebuie să găsim un compromis și în această împrejurare pentru a evita o fractură istorică care să răstoarne unitatea dobândită până acum”.
REPLICI ȘI CRITICI
Cuvintele lui Tsipras au deschis unul divizat în Parlamentul European. Critici dure din partea țărilor din nordul și estul Europei. Manfred Weber, de la Partidul Popular European, trece la atac: „Reprezentați un guvern – i-a strigat el lui Tsipras – care a spus multe lucruri în ultimele săptămâni, de exemplu că creditorii au fost numiți teroriști. Premierul grec ar trebui să-și ceară scuze pentru aceste declarații inacceptabile, dar nu a făcut-o. Chiar și ieri – a adăugat el – ea nu a depus propuneri, ea distruge încrederea. Ai fost ales democratic, respectăm asta. Dar iubește provocarea, facem compromisuri, vrem succes, ea vrea eșecul. Sper că veți prezenta în curând propunerile de reformă. Naționaliștii, în schimb, au fost pozitivi, de la englezul Farage la Marine Le Pen și Matteo Salvini. Martine Le Pen l-a invitat să „fie curajos și să tragă consecințele: ieși din euro”. La fel Matteo Salvini el a spus că „l-a apreciat pe Tsipras pentru dorința lui de a ieși din această cușcă, dar apoi nu merge până la capăt: ieși din euro” Președintele Consiliului European, Donald Tusk el a cerut „o înțelegere comună fără perdanți sau câștigători. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, va fi sfârșitul negocierilor cu toate cele mai nefavorabile scenarii, în care toată lumea va pierde. Odată cu falimentul Greciei și criza sistemului bancar, se va deschide o perioadă foarte grea pentru cetățenii greci. Oricine nu admite este naiv. Avem 4 zile pentru un acord, acesta este ultimul termen limită. Fiecare are responsabilitatea de a rezolva criza”.
TENSIUNE CU JUNCKER
Răspunsul președintelui Comisiei UE, Jaen-Claude Juncker, este supărător: „Fără întreruperea negocierilor am fi ajuns la un acord: Comisia Barroso nu a făcut niciodată comparații directe așa cum am făcut noi. Anterior, tehnocrații erau cei care negociau, astăzi comisarii, inclusiv președintele”, i-a spus el lui Tsipras. Pentru Grecia, „Comisia propusese un program multianual de împrumut în valoare de 35 de miliarde de euro. Este bine că știm toate lucrurile care s-au spus în spatele acelor uși închise”, a declarat în Parlamentul European președintele Comisiei UE Jean Claude Juncker.
CONTRARĂSPUNSUL PRIVIND PENSII ȘI DATORII
„Cer o reducere a datoriilor pentru a putea rambursa banii: îmi amintesc că momentul de maximă solidaritate în UE a fost în 1953 când s-a tăiat 60% din datoria germană, după război”, a răspuns Alexis Tsipras adresându-se critici la adresa lui Manfred Weber. Și apoi s-a deschis asupra chestiunii critice a pensiilor: „Sunt distorsiuni ale trecutului care trebuie depășite, precum problema pensiilor. Vrem să desființăm pensiile pentru copii într-o țară care se află într-o situație dezastruoasă. Avem nevoie de reforme, dar vrem să păstrăm criteriul de alegere a modului de împărțire a ponderii„. Infiene: „Dacă aș fi vrut să scot Grecia din euro, nu aș fi făcut declarațiile de după referendum, nu am un plan secret de ieșire din euro”.
