Donal Trump reacționează la noul atac aerian din Siria, la Douma, cu arme chimice și China evaluează impactul potențial al unei deprecieri treptate a yuanului ca instrument de presiune în confruntarea comercială cu Statele Unite, transmite Bloomberg, citând surse familiare cu situatia.
ATAC CHIMIC AL ASSAD ȘI AL RACHETELOR SUA
Noaptea a oferit idei noi, din păcate toate beligerante, pe frontul internațional. Un atac cu rachetă a avut loc peste noapte împotriva bazei aeriene Tayfur de lângă Homs, în centrul Siriei. Damascul – prin intermediul agenției de stat Sana – vorbește despre „agresiunea americană”, dar Pentagonul neagă. Și pe măsură ce orele trec, acuzația siriană, susținută și de Moscova, se întoarce împotriva Israelului. Tensiunea a crescut vertiginos după noul atac chimic din zona Douma, o zonă la est de Damasc și o parte din estul Ghouta, un buzunar care a ajuns acum în mâinile regimului. O sută de victime, o mie de răniți, multe femei și copii, un număr necunoscut de intoxicați. Duminică dimineață, președintele american și-a tras prima sa pantă pe Twitter, numindu-l pe Assad „un animal. Va fi un preț mare de plătit”. Ofensiva nu se oprește la primele cuvinte de indignare: Statele Unite și alte opt țări membre ale Consiliului de Securitate al ONU (Marea Britanie, Franța, Polonia, Olanda, Suedia, Kuweit, Peru și Coasta de Fildeș) au cerut o întâlnire de urgență, care se preconizează că va avea loc luni după-amiază, potrivit unor surse diplomatice. În timp ce o sursă administrativă lasă să se știe că Casa Albă nu exclude represaliile împotriva lui Assad: un raid cu rachete împotriva țintelor regimului sirian
RĂZBOI FISCAL ȘI DEVALUAREA yuanilor
Pe partea celuilalt razboi, cel comercial cu China, potrivit unor surse citate de Bloomberg, oficialii chinezi realizeaza un studiu pentru a evalua arma devalorizarii in negocierile cu SUA, ceea ce nu inseamna ca autoritatile vor continua cu o devalorizare a monedei chineze, măsură care ar necesita aprobarea liderilor de la Beijing. Dosarul studiat ar urma însă o dublă strategie: pe de o parte, să folosească devalorizarea monedei chineze ca armă de presiune asupra SUA în negocierile comerciale în curs; pe de altă parte, să evalueze impactul acestei devalorizări asupra exporturilor chineze. De fapt, o devalorizare ar putea genera valuri de instabilitate negativă precum cele experimentate deja de Beijing în 2015, când a devalorizat în mod surprinzător yuanul cu 2 puncte. În practică, repercusiunile ar putea fi mai grave pentru China decât pentru SUA.
Yuanul a reacționat prin ștergerea câștigurilor devreme luni dimineață, scăzând cu 0,1% până la 6,3110 față de dolar în tranzacțiile onshore.
