Acțiune

Tria, euro și datoria: ce crede noul ministru al Trezoreriei

Într-un articol exclusiv publicat pe FIRSTonline pe 6 martie 2017, noul ministru al Trezoreriei și-a ilustrat gândurile despre euro, datoria publică și investițiile pentru o nouă politică economică.

Tria, euro și datoria: ce crede noul ministru al Trezoreriei

Cu ocazia numirea ca secretar al Trezoreriei di Giovanni Tria, până acum decan al Facultății de Economie a Universității din Roma Tor Vergata și președinte al Școlii Naționale de Administrație, repropunem un lung discurs semnat de același profesor pe FIRSTonline pe 6 martie 2017.

În articolul, intitulat „Depășirea tabuului monetizării deficitului pentru a salva euro”, noul ministru rezumă pozițiile sale critice asupra sistemului general de politică economică europeană, clarificând totuși că ideile sale nu au nimic eurosceptic. În special, Tria susține că pentru relansarea monedei euro și a UE este necesar să se pună în aplicare un program major de investiții publice, mult mai ambițios decât așa-numitul „Plan Juncker”. Programul, potrivit profesorului, ar trebui să meargă deficit finanţat prin nou stimulent fiscal acoperit de crearea de bani (în acest sens Tria vorbește de „monetarizarea unei părți din deficit”), pentru a reactivarea cererii interne fără a ridica datorii publice, ceea ce ar crea și mai multă neîncredere în sustenabilitatea lor.

Tria scrie:

O mare parte a zonei euro și cu siguranță Italia au nevoie de un stimulent fiscal de dimensiuni mult mai mari decât cele aflate în discuție în cea mai deschisă interpretare a flexibilității. Este necesar ca „orice este nevoie” să fie extins de la politica monetară la politica fiscală. Stimularea fiscală trebuie, totuși, să constea în programe substanțiale de investiții în deficit public.

Pe lângă generarea de noi deficite, susţine Tria, ar fi necesar să se menţină un excedent primar structural prin controlul cheltuielilor curente, pornind astfel pe calea reducerii constante a datoriilor.

Pe scurt, scopul ar fi să scăderea raportului datorie/PIB acționând atât asupra numărătorului, cât și asupra numitorului, adică reducerea datoriei nominale prin excedentul primar (net de finanțare monetară) și, în același timp, stimularea creșterii PIB-ului real prin efectul de levier al investițiilor publice.

Prin urmare, Tria previne protestele ortodocșilor de la Maastricht subliniind că tocmai pentru a salva moneda unică este necesar să-i regândim regulile:

Se speră ca obiecțiile la această politică să nu se reducă la observația că normele actuale nu o permit, pentru că deocamdată s-a stabilit că regulile actuale, fără un „orice e nevoie” care să se aplice concomitent fiscal ca precum și politica monetară, duc la dizolvarea europeană și doar alimentează propuneri, de diferite feluri, de a abandona euro.

Citiți articolul integral de profesorul Tria.

cometariu