Terna este în centrul atenției la Bursă. Grupul, proprietar al rețelei de transport de energie electrică de înaltă tensiune și controlat de Trezorerie prin CDP, ar putea intra în jocul ultra-broadband. Corriere della Sera o scrie în această dimineață. Acordul semnat cu divizia împinge și stocul printre creșterile majore de pe listă Energie Digitală General Electric, pentru a îmbunătăți furnizarea de energie electrică companiilor și locuințelor particulare din țară, integrând producția din surse regenerabile într-un mod mai eficient și mai stabil. Terna neagă însă zvonurile: „„Nu există nicio implicare în proiectul de bandă largă și nu a avut loc nicio întâlnire pe acest subiect” cu Palazzo Chigi, au precizat surse ale companiei.
Acest lucru nu înseamnă că peoperare în bandă largă lumina reflectoarelor este aprinsă din această dimineață. Pe lângă Enel, care s-a declarat dispusă să pună la dispoziție rețeaua de distribuție pentru pozarea cablurilor de fibră pentru a grăbi cât mai mult construcția noii rețele de 100 Mega (trei ani este scopul), Terna și el ar fi făcut o propunere similară guvernului. CEO Matteo Del Fante, într-o întâlnire la Palazzo Chigi cu secretarul general adjunct Raffaele Tiscar, și-ar fi dat disponibilitatea de a pune cabluri de fibră de-a lungul celor 63.500 de km ai rețelei Terna (sau o mare parte a acestora, acolo unde era nevoie) pentru a ajuta la demararea unui proiect, cel de bandă largă, asupra căruia guvernul intenționează să se retragă. „Considerăm strategic să compensam întârzierea și să punem banda ultralargă în slujba dezvoltării țării cu tot potențialul digitalului”, a reafirmat subsecretarul pentru Comunicații Antonello Giacomelli. „Nimeni din guvern – a continuat el, răspunzând acuzațiilor de imixtiune în planurile Telecom Italia – nu vrea să înlocuiască persoane fizice, să scrie planuri industriale sau să extindă diapozitive pe birourile altora. Dar suntem pe deplin conștienți că există un interes general, un bine comun, care privește țara și pe care este la latitudinea guvernului să-l afirme”.
Planul Terna, momentan, ar fi doar colocvial, deci un pas înapoi față de Enel care a făcut demersuri mai formale: atât prin indicarea proiectului său către Agcom (Autoritatea de Control și Garantare a Comunicațiilor), cât și prin prezentarea lui direct premierului Renzi. Nici cele două proiecte nu s-ar suprapune, având în vedere că Terna controlează rețeaua de transport, adică coloana vertebrală națională de înaltă tensiune (unde, de altfel, există deja rețele substanțiale de fibră), în timp ce Enel poate conta pe cea mai mare rețea națională de distribuție de joasă tensiune și aproximativ 450.000 de substații electrice. Scopul Enel, ca si al Ternei, nu este să se transforme într-un operator de telecomunicații ci în schimb să obțină cât mai repede o infrastructură de bandă ultralargă extinsă și ramificată chiar și în zonele mai puțin comerciale ale țării. Cu alte cuvinte, o infrastructură capabilă să susțină avansul serviciilor de electricitate digitală pornind de la cele 32 de milioane de contoare electronice noi pe care Enel intenționează să le instaleze în case și birouri între 2016 și 2019. Contoarele în sine ar putea fi puntea principală pentru a aduce fibra în italiană. locuințe, după modelul FTTH (Fiber to the home) preferat de guvern, dar mai puțin apreciat de Telecom Italia.
Operatorul național de telecomunicații, proprietarul rețelei de cupru de ultima milă, dorește, de fapt, să își salveze activele cât mai mult timp posibil și, din acest motiv, își construiește rețeaua de fibră în 250 de orașe italiene conform Fttc (Fiber to the cabinet, fiber). până la cabină). În joc sunt cele 6,5 miliarde indicate de planul guvernului de broadband pentru a încuraja crearea rețelei în zonele negre ale țării, acelea în care investițiile private nu ar avea suficiente profituri comerciale pentru a susține planul de afaceri. Totuși, jocul nu s-a terminat chiar dacă piesele proiectului guvernamental completează din ce în ce mai mult designul strategic al operațiunii.
triplet intre timp, a incheiat acordul cu General Electric pe business-ul sau de baza, si anume dispecerizarea energiei in retea. „Cu 63.500 km de linii electrice de înaltă tensiune, Terna căuta o soluție care să poată colecta cu ușurință datele rețelei în timp real, pentru a identifica potențiale defecțiuni sau perturbări și pentru a implementa măsuri corective pentru prevenirea curentului”, explică comunicatul de presă publicat de Ge. . Terna va integra „sincrofazorul” Ge în sistemul său extins de monitorizare (cel mai mare din Europa) pentru a obține o vedere mai completă și mai precisă a funcționării rețelei sale de electricitate și a altor dispozitive locale sau la distanță. „Datorită colectării continue a datelor de rețea în timp real, Terna va putea testa aplicații avansate de monitorizare și va putea alimenta propriul sistem de evaluare dinamică”.
