Acțiune

Telecom Italia, Blackrock balanța mamei tuturor adunărilor

Întâlnirea de vineri, așteptată cu nerăbdare, a Telecom Italia a doborât deja recordul de rezervări ale acționarilor, care este cu peste 53% sub urmărire, cu ochii pe Brazilia – Fossati îl trimite pe Gamberale pe drumul cel bun.

Telecom Italia, Blackrock balanța mamei tuturor adunărilor

Mama tuturor adunărilor a doborât deja un record: rezervările pentru adunarea acționarilor Telecom de vineri au depășit deja 53,8%. Este ușor de prezis că 60 la sută vor fi depășite în următoarele zile. Este o confirmare indirectă nu doar a importanței istorice a votului, ci și a incertitudinii acestuia, care îi împinge pe protagoniști să se miște cu mare prudență. În mijlocul surprizelor continue.

Ultima, în ordine cronologică, se referă la decizia preşedintele Rcs Mediagroup Angelo Provasoli să renunțe la candidatura sa în consiliul de administrație Telecom „din cauza angajamentelor profesionale și instituționale care au depășit”: profesorul Bocconi, deja desemnat să-i ia locul lui Elio Catania, a hotărât evident că nu e nevoie să se strecoare într-o altă mizerie. Tot din acest motiv, va trebui să așteptăm încă câteva zile pentru a afla mișcările Telco, holdingul care a exprimat până acum majoritatea consiliului de administrație. societatea holding, la cererea Consob, a făcut cunoscut că a convocat un consiliu de administrație pentru 19 decembrie pentru a decide asupra votului care urmează să fie exprimat în adunarea Telecom și asupra posibilei liste de nume pentru integrarea consiliului. Deocamdată, compania nu a prezentat niciun indiciu pentru înlocuirea celor doi directori decăzuți (Catania și fostul președinte Franco Bernabé).

Pe scurt, Telco nu își descoperă jocul. Presupunând că jocul este unul singur. Deoarece, în acest moment, mai multe echipe converg pe câmpul de luptă, nu se știe în ce măsură sunt independente sau conectate între ele. Să încercăm să facem o scurtă trecere în revistă a protagoniștilor și figuranților celei mai incitante întâlniri a anului care va trebui să răspundă solicitării ridicate de Findim-ul lui Marco Fossati: board-ul Telecom trebuie înlăturat. Sau nu?

a) Echilibrul dintre dueliști ar putea fi Blackrock. Gigantul american de gestionare a activelor ia partea cu o miză care, după o mie de verificări și confuzii, se ridică la 9,997% din capital. Un fir sub pragul fatidic de 10%, dincolo de care una dintre clauzele contractului dintre Telefonica și ceilalți acționari Telco (Generali, Intesa și Mediobanca) ar fi fost anulată. Pactul, de fapt, prevede că obligația de a nu cumpăra alte valori mobiliare ar fi decăzută dacă un terț acționar ar cumpăra mai mult de 10%.

Numai asta este suficient pentru a-l credita pe Blackrock membru al Telefonica? Președintele Consob, Giuseppe Vegas o bănuiește. Axa dintre grupul spaniol, cumpărător de pe piață, și compania americană i-ar putea înlocui pe ceilalți acționari, lăsându-i pe Telco și pe ceilalți cu meciul în mână. Dar această teză are o limită: Cade, adică antitrustul brazilian, a decis deja că Telecom, dacă va ajunge pe orbita Telefonica, va trebui să-l vândă pe Tim Brasil. De ce ar fi trebuit gruparea spaniolă să fi născocit un plan atât de diabolic pentru a cădea peste un obstacol atât de declarat? Sigur, Telefonica (și BlackRock) ar putea acționa în numele unor terți, pentru a pregăti un „pachet” care să fie transmis către At&t, Carlos Slim sau cine mai știe cui. Dar suntem cu adevărat în pragul fanteziei.

Nu se spune deloc așadar BlackRock, încălcând practica care îi deosebește comportamentul, decide să voteze alături de actualul Consiliu împotriva indicațiilor luptătorilor proxy, aliniați în favoarea Findim.. Sentimentul este că grupul american a intrat în joc în convingerea că Telecom ar putea fi o afacere bună, având în vedere cotația scăzută și perspectivele deschise de tocana de holdinguri internaționale.

BlackRock, cel mai mare acționar la companii precum Apple, Google, Exxon sau General Electric, cu siguranță nu este jenat de perspectiva de a fi acționar majoritar la o companie de telecomunicații care va trebui să-și găsească totuși un soț.

b) Nici nu este ușor de înțeles cât de compact este frontul Telco după demisiile surprinzătoare ale lui Cesar Alierta și Julio Linares din conducerea Telecom. Ar putea fi o mișcare tactică, în funcție de disputa care se profilează cu autoritățile braziliene. Poate fi efectul protestelor de acasă ale acționarilor Telefonica însuși, BBVA în frunte, care nu aprobă deloc campania din Italia. Poate fi, după cum am văzut, o mișcare de război. Sau o acțiune convenită cu ceilalți parteneri Telco. Cu siguranță, consecințele jocului se vor simți în rândul membrilor chiar și în cazul victoriei în războiul împotriva lui Findim și a aliaților.

c) Marco Fossati a jucat deja jokerul : în caz de victorie a mișcării sale, echipa de vârf a noului Telecom va fi condusă probabil de Vito Gamberale, unul dintre numele istorice ale ultimului mare sezon Telecom. Gamberale, unul dintre părinții lui Tim, nu a ascuns părerile sale chiar și în Parlament: în loc să investească miliarde pentru a alerga în salvarea Telecom cumpărând o cotă din rețeaua acesteia, partenerii publici ar trebui să revină la Telecom cu un procent, între 15 și 20. %, egal cu acțiunile pe care „verii” francezi și germani ai Cdp le dețin la foștii titulari de la Paris peste Rin. Printre noile nume se numără și un reprezentant al Asati, asociația de acțiuni mici căreia Bernabé însuși i-a conferit acțiunile. în posesia sa.

d) Firește, adunarea acționarilor este doar o piesă a unui puzzle încurcat în care Parlamentul (pus în discuție de legea ofertei publice de preluare), Consob (care s-a exprimat până acum prin interviuri mai degrabă decât prin acte formale), autoritățile naționale. precum Agcom, într-o controversă deschisă cu comisarul UE în funcție, Neelie Kroes, cu privire la degruparea tarifelor. Prin urmare, nimeni nu ar trebui să se facă iluzia că soluția galbenă se va maturiza vineri, la finalul unui maraton de întâlniri care ar putea dura până la căderea nopții. Pe fundal, de fapt, există o imagine a companiilor europene de telecomunicații aflate într-o gravă criză de profitabilitate, care caută modele capabile să revitalizeze profiturile și să justifice investițiile masive în rețele ultra-broadband care sunt acum esențiale pentru competitivitatea unei țări. Italia, deja lider înainte de injecțiile robuste ale căpitanilor curajoși din trecutul recent, astăzi are o nevoie dramatică de a umple golul. Și este nevoie de mult mai mult decât o asamblare.

cometariu