Regula contestată este așa-numita regulă ultimul mile. Adică acea modificare a decretului de simplificare adoptat de Guvern care permite gestionarea, de către terți, a întreținerii ultimului kilometru al rețelei Telecom Italia. Și ce are a declanșat furia președintelui grupului de telecomunicații, Franco Bernabè, care a intervenit în Raportul anual al Organismului de Supraveghere și a definit măsura „o încălcare reală a statului de drept și o formă clară de expropriere”, precum și cu „profiluri evidente de legitimitate constituțională” și „impracticabilitate tehnică”
Cuvinte dure de la numărul unu al Telecom Italia, împotriva măsurii în primul rând pentru că spre deosebire de legislația UE care atribuie aceste sarcini Autorității: „Sunt intervenții dirigiste – a susținut Bernabè – care prezintă profiluri evidente de legitimitate constituțională, deoarece afectează în mod direct și fără niciun motiv de interes public, pe dreptul proprietarului (privat, trebuie amintit) al rețelei de a dispune și de a se bucura de propriile active. Cu alte cuvinte, aceste intervenții reprezintă o adevărată încălcare a statului de drept, o formă clară de expropriere”.
Potrivit lui Bernabe' de asemenea aceste noi propuneri „cu siguranță nu ar garanta beneficii pentru consumatori și ar deveni aproape imposibil de protejat dreptul garantat constituțional la secretul comunicațiilor. În plus – a concluzionat președintele Telecom – nivelurile de calitate a rețelei avute în vedere de furnizorul de serviciu universal nu au putut fi garantate”.
În sprijinul argumentelor sale, Bernabé a oferit și câteva cifre privind nivelul de concurență atins în țară: „În perioada de trei ani 2009-2011, pe o piață de acces telefonic în contracție de peste 500 de linii, operatorii alternativi au totalizat în jur de 2,2 milioane de achiziții nete”, a subliniat el, explicând că acest lucru a fost posibil”.datorită activării a peste 2,1 milioane de accese angro furnizate de Telecom și a doar 60 de linii de acces noi create independent, egal cu mai puțin de 3% din total”.
Ponderea alternativelor în acces a crescut astfel „în trei ani, cu 10,5 puncte procentuale bune, trecând de la 23,1% la sfârșitul lui 2008 la 33,6% la sfârșitul lui 2011”. Ponderea alternativelor privind accesul în bandă largă a crescut și ea „cu 7,5 puncte procentuale, de la 39,5 la 47%”. Pe scurt, a comentat Bernabè, nu există „nicio frână în dezvoltarea concurenței”, dimpotrivă „Italia în descompunerea se situează în fruntea UE”.
