Cât costă taxe de școlarizare? Multe, ca întotdeauna, dar în acest nou an universitar au scăzut în sfârșit din nou față de 2015 și cele mai semnificative reduceri ajung la 14,33%. Acesta este ceea ce reiese din al șaptelea sondaj realizat de Observatorul Național Federconsumatori privind costurile universităților italiene.
Cercetarea a luat în considerare cinci categorii de venit de referință. Pentru un student al cărui venit familial se află în categoria I, costul mediu anual al taxelor universitare se ridică la 477,88 euro, ajungând în același timp la o medie de 2.265,32 euro cu privire la sumele maxime. Sunt cifre ridicate, dar față de 2015 au înregistrat o scădere, și pentru că unele universități au schimbat metodele de calcul a taxelor sau au crescut limitele de venit în limita cărora este posibil să profite de anumite beneficii economice.
În detaliu, cea mai mare scădere a fost înregistrată pentru banda a III-a: sumele au scăzut cu -14,33%. Pentru banda I, II si IV, insa, scaderea este de -11,10%, -10,36% e -4,02%. Sumele maxime au fost contrare tendinței, în creștere cu 0,83%.
Mai mult, una dintre principalele constatări apărute în rapoartele anterioare este confirmată și pentru anul universitar care tocmai a început: Universitățile din nord continuă să impună taxe de școlarizare mai mari decât alte universități italiene. Având în vedere prima categorie de venituri, costurile le depășesc pe cele ale Universităților din Sud cu +8,72% și media națională cu +16,41%.
Excluzând Universitatea din Salento, pentru care nu a fost posibil să se calculeze o parte din reducerile preconizate, cea mai scumpă universitate dintre cele luate în considerare este Universitatea din Verona, cu 644,16 euro pentru facultățile umaniste și 698,16 euro pentru facultățile științifice pentru prima categorie de venit. Urmează Universitatea Înțelepciunea Romei, care prevede contribuții minime de 588,00 euro pentru facultățile umaniste și 619,00 euro pentru cele științifice.
În acest sens, trebuie precizat că nu toate universitățile aplică sume diferite pentru facultățile umaniste și științifice. În universitățile care prevăd această distincție studenții facultăților științifice plătesc sume mai mari: un student înscris la Facultatea de Matematică, de exemplu, plătește între 3,77% și 7,25% mai mult decât un coleg de-al său la Literatură, în funcție de categoria de venit din care face parte.
Apoi mai este paradoxul evaziunii fiscale de luat în considerare: este clar că fiul unui evazător fiscal poate profita de beneficii de care nu are nevoie, plătind poate mai puțin decât fiul unui muncitor.
