Unde este scris că angajamentul față de mediu trebuie să treacă neapărat și numai prin reforme drastice și costisitoare? În realitate, există și un mod soft, ca să spunem așa cultural: așa-numita „împingere blândă”, sau schimbarea prin mici comportamente de zi cu zi, prin politici care ghidează acțiunea cetățenilor în favoarea sustenabilității. Pe scurt, reforme fără cost, s-ar putea spune, iar acest lucru este discutat într-un document de poziție recent al centrului de studii Ref Ricerche.
Este vorba de a pune în aplicare căi de conștientizare, educație și formare, în special către cei mai tineri, care sunt decisive în construirea unei conștientizări a problemei, așa cum s-a văzut cu Greta Thunberg. Punctul slab, în acest caz, constă în factorul timp: de fapt, efectul pozitiv al acestei acțiuni de „aculturație” devine evident abia pe termen mediu-lung, după câțiva ani. Cu toate acestea, există o a treia cale, care se așteaptă să elaboreze politici persuasive încă de la început.
Inițiative direcționate, chiar de dimensiuni reduse și limitate în timp, dar de aplicat – conform lui Ref Ricerche – unui număr mare de situații și contexte ale căror obiective sunt încurajarea și canalizarea proceselor decizionale ale oamenilor către o anumită opțiune. În limbajul economiei comportamentale ele pot fi definite ca ghionturi sau „ghiontări blânde” care, tocmai, sunt date indivizilor pentru a-i conduce – fără a-i forța – spre o soluție mai degrabă decât spre alta. Și asta se întâmplă prin crearea unui context favorabil alegerii preferate, fără a nega posibilitatea de a proceda altfel.
Un exemplu clasic este atunci când se confruntă cu decizia de a „tipări” sau „nu tipări” chitanța după fiecare tranzacție la bancomat. Un dublu ghiont, ca să spunem așa. De fapt, dacă pe de o parte, semnalându-ne care este cea mai bună opțiune pentru planetă, ne valorifică simțul responsabilității și ne încurajează să nu „printăm”, pe de altă parte, prin plasarea butonului de imprimare în stânga ecranului - incomod pentru dreptaci, adică majoritatea oamenilor – ne determină să apăsăm butonul cel mai ușor accesibil.
Rezultatul? Pentru Ref Ricerche ar fi mai bine să vorbim la pluralul rezultatelor. În primul rând, un avantaj de mediu (minim, dacă este considerat ca un singur gest, dar mare dacă este înmulțit cu toți utilizatorii care folosesc serviciile ATM); Apoi, un beneficiu economic și organizatoric pentru cei care o propun (banca în cauză va cheltui mai puține resurse și timp pentru a cumpăra și înlocui rolele de hârtie epuizate) și în sfârșit, un avans cultural (cetățeanul se confruntă cu problema mediului și importanța de a fi nevoit să protejeze aceasta prin alegeri responsabile care reduc risipa).
De la apă la deșeuri. Câteva exemple de succes
Dorința de a proteja mediul de jos, adică pornind de la indivizi, stă la baza proiectării unor „împingeri blânde” menite să promoveze o mai mare conștientizare a consumului de apă. În această direcție trebuie privită și realizarea așa-ziselor „case de apă”, născute – în urmă cu peste douăzeci de ani – din colaborarea dintre operatorii de servicii de apă și administrațiile locale. Versiune actualizată a fântânilor publice, „căsuțele” sunt locuri de unde cetățenii pot obține apă, controlată și de calitate, naturală sau spumante: o inițiativă menită să împingă cetățenii către resursa provenită din apeduct, cu siguranță mai ecologică și mai ieftină decât apa minerală îmbuteliată.
Răspândite în toată țara, casele își datorează o parte din succesul unei strategii de design nudge. Ce s-a întâmplat? Fără nici un fel de impunere, dar înțelegând că consumul scăzut derivat din lipsa de încredere în apa care curge de la robinetul menajer, managerii au găsit în „căsuțe” o alternativă concretă capabilă să genereze încredere și deci să schimbe alegerea utilizatorilor. . Proiectul Acquartiere din Florența este demonstrația că pentru a-i determina pe cetățeni să consume mai puțină apă îmbuteliată nu este suficient să repeți mesajul: „alege robinetul pentru că acea apă este sănătoasă, controlată și nu produce deșeuri”.
Pentru a depăși rezistența și a schimba comportamentul, este necesar să trecem dincolo de simpla comunicare și să încercăm în schimb să schimbăm contextul social, construind noi perspective și creând oportunități de achiziții simple și accesibile. Așa s-a mutat inițiativa Acquartiere, adică construirea unui set de opțiuni alternative la apa minerală: acorduri și instalarea în afacerile de cartier a unor dispozitive care tratează apa de vânzare la prețuri moderate, o fântână accesibilă tuturor în un parc public cu aprovizionare gratuită, furnizarea gratuită și asistată a 65 de dispozitive de filtrare casnică către utilizatori defavorizați și familii numeroase și o serie de activități de comunicare destinate cartierului.
Rezultatele au fost măsurate prin sondaje repetate la un an distanță. În mai puțin de 12 luni ponderea cetățenilor care au declarat că beau doar apă minerală a scăzut de la 90% la 56%. Unul dintre primele cazuri (realizat în 2003) de însoțire blândă către o apă alternativă. Un alt experiment nudging a vizat o problemă tipică a societății noastre de consum: mancare irosita și legătura sa indisolubilă cu problema deșeurilor și a prevenirii în producerea sa. În 2018, a fost condus de universitățile Tor Vergata și Ferrara.
Timp de două luni a 17 restaurante în provinciile Torino și Rieti implicați în experiment au fost rugați să transmită clienților lor două tipuri de mesaje scrise pe cartonașe așezate pe fiecare masă. Primul scria: „Din ce în ce mai mulți italieni folosesc punga pentru a-și lua mâncarea nemâncata. Aici, dacă vrei, poți și tu. Cere-ți chelnerul pentru doggy bag”. Cel de-al doilea, în schimb, spunea: „La sfârșitul mesei vă dăm punga cu mâncarea pe care nu ați mâncat-o. Dacă nu îl doriți astăzi, anunțați chelnerul. Mulțumesc!".
Scopul a fost reduce sentimentul de rușine prin indicarea modului în care un număr tot mai mare de persoane se comportă în aceeași situație. Ce s-a întâmplat? În restaurantele implicate au fost distribuite 716 doggy bags, în medie aproape 12 pe zi, ceea ce a însemnat o creștere a numărului mediu de doggy bag distribuite cu +70%, cu resturile – adevăratul obiectiv – reduse la jumătate. Este interesant de știut că dintre cele două mesaje, cel care a dat cele mai bune rezultate a fost primul... ceea ce ne determină să afirmăm că a putea să ne simțim similar cu ceilalți cetățeni în cererea pentru doggy bag a generat un beneficiu mai mare decât obtinerea, in mod automat, a doggy bag-ului.
Alte exemple pot fi citite mai departe Ref Research Site.
