În primul trimestru al anului 2014, PIB-ul a crescut cu 2,0% si pentru tot anul Intesa Sanpaolo prognozează că toate sectoarele productive vor aduce o contribuție pozitivă la dinamica produsului, sectorul industrial conducând accelerarea economiei la 2,1% (previziunile Comisiei Europene și, respectiv, 2,2% ale Comisiei Europene și FMI). Pe partea cererii, estimările vorbesc despre o contribuție pozitivă la dinamica PIB-ului cererii interne și a balanței comerciale, datorită redresării consumului privat și parțial a investițiilor, în timp ce contribuția cererii publice va fi negativă. Economia este de așteptat să se îmbunătățească în continuare în 2015, într-un scenariu de prognoză supus riscuri negative care decurg din tensiunile politice și militare care afectează Ucraina, un centru fundamental pentru furnizarea de gaz rusesc către țările europene. În 2013, în ciuda încetinirii, PIB-ul a crescut cu 0,9% datorită contribuției pozitive a industriei și serviciilor, a căror dinamică a fost însă mai slabă decât anul precedent. Balanța comerțului exterior a fost elementul din conturile naționale care a contribuit pozitiv cel mai mult la evoluția PIB, urmată de consumul guvernamental. Contribuția cererii de consum privat a fost practic nulă, în timp ce cea oferită de cererea de investiții a fost negativă. Condițiile dificile de pe piața muncii au penalizat cererea internă, totuși unele semnale pozitive au fost primite de la ultimii indicatori de înaltă frecvență.
Inflația a fost de 0,4% în decembrie 2013 (1,5% medie anuală). Scăderea nivelului general al prețurilor a continuat în lunile următoare, iar tendința indicelui prețurilor de consum a scăzut la -0,2% în martie 2014. Atât factorii externi, cât și cei interni au contribuit la moderarea acestei tendințe. Inflația importurilor a fost destul de moderată în ultimele luni, deoarece prețurile de pe piețele mondiale ale petrolului și produselor alimentare au fost scăzute. Pe plan intern, absența unor noi creșteri ale accizelor și a prețurilor reglementate la energie a avut un efect de diminuare a inflației, la fel ca și slăbiciune persistentă a cererii interne; cu toate acestea, se așteaptă ca dinamica salariilor, deși modestă, să contribuie la aducerea inflației la puțin peste 1,0% la sfârșitul lui 2014, înainte de o nouă accelerare în 2015 (2,2% în medie pe an) susținută de o redresare mai viguroasă în cererea de consum privat.
Compoziția creșterii economice a țării se reechilibrează datorită întăririi continue a cererii interne de consum privat și investiții, însă Competitivitatea Slovaciei nu sa îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. Într-adevăr, pe baza Global Competitiveness Index (GCI), un indice calculat de Forumul Economic Mondial, Slovacia a trecut între 2011 și 2013 de pe locul 69 pe locul 71 într-un clasament de 144 de țări. Sectoarele care penalizează cel mai mult competitivitatea țării sunt cel al infrastructurilor, care încă nu sunt adecvate nevoilor țării, și sectorul public, cu o structură birocratică care nu este pe deplin eficientă.. În schimb, sunt apreciabile, continuă Raport de competitivitate globală 2013, stabilitatea macroeconomică și calitatea sistemului de învățământ. În ciuda acestui cel mai mare element de vulnerabilitate economică a Slovaciei este reprezentat de diversificarea redusă a activității productive, strâns legată de producția de mașini și mijloace de locomoție (peste 50% din totalul exporturilor).
Deficitul bugetar a fost de 2,8% din PIB în 2013, în scădere de la 4,5% în 2012. Din 2012 Guvernul implementează o serie de măsuri pentru reducerea deficitului public și a datoriei: în 2013, de exemplu, Slovacia a adoptat un nou sistem de impozitare progresivă prin adăugarea unei noi cote a impozitului pe venitul personal de 25% pentru veniturile de peste 3.246 EUR pe lună. Au fost de asemenea introduse noi impozite pe profit crescând cota de impozitare la 23% de la 19% pentru companiile cu profit brut de peste 30 de milioane de euro pe an. Conform previziunilor Comisiei Europene, deficitul bugetar va rămâne în general stabil ca procent din PIB în 2014 și 2015 (la 2,9% și, respectiv, 2,8%) dacă cota TVA nu este redusă la 19% de la 20% așa cum era planificat pentru 2015. Slovacia se află în prezent în procedura de deficit excesiv, totuși ar trebui să iasă din ea în curând, având în vedere că deficitul a scăzut sub 3,0% în 2013.
Datoria publică, care a crescut la 55,4% din PIB în 2013 de la 52,7% în anul precedent, este de așteptat să crească în continuare în 2014 (56,3% în previziunile Comisiei Europene) și în 2015 (57,8%), fără însă a depăși pragul de 60% conturat în actul constituțional slovac privind responsabilitatea fiscală. Pe un orizont pe termen mediu/lung, deficitul de 2,8% este în concordanță cu o stabilizare a datoriei sub 50% din PIB. Excedentul de cont curent a crescut la 2013% în 2,4, susținut de excedentul balanței comerciale, în special în ceea ce privește investițiile de portofoliu. În primele două luni ale anului 2014 contul curent a înregistrat în continuare un excedent, totuși pentru întregul an se estimează că soldul curent va fi ușor negativ (-0,3% din PIB) din cauza redresării importurilor. Deficitul curent s-ar putea extinde apoi în 2015 (-2,5% în previziunile EIU) datorită creșterii în continuare a importurilor. În ianuarie 2014, datoria externă brută a Slovaciei se ridica la 90% din PIB-ul din 2013. (a fost aproximativ 85% din PIB anul trecut). În termeni neți, poziția financiară a țării în 2012 a fost negativă și egală cu 66% din PIB; oricum, pe un orizont de termen mediu/lung, deficitul curent de 2,5% este în concordanță cu o stabilizare a poziției financiare a țării la 50% din PIB. După saltul la 74 pb în iunie 2013, credit Default Swaps (CDS) a scăzut din nou la 51 pb, mult sub alte țări din ECE, cum ar fi Slovenia (144 pb) și Ungaria (184 pb). Având în vedere faza ciclică de redresare și stabilitatea economică de care se bucură Slovacia, principalele agenții de rating evaluează țara în mod pozitiv. Fitch plasează Slovacia în clasa A+, iar S&P's atribuie ţării un rating A, în timp ce Moody's îi atribuie un rating A2.
