Impactul sancțiunilor UE asupra Rusiei asupra Italiei va fi mai rău decât așa cum se presupunea în august (între 0,9 și 2,4 miliarde de euro). Alarma vine de la Sace, grupul italian de asigurări-financiar activ în creditul la export, care a publicat un „Focus On Europe-Russia: a trade war the gates?” editat chiar de Biroul de Studii Economice al Sace.
În document, Sace trece în revistă evoluția istorică a sancțiunilor. Cele adoptate în august de Statele Unite și Uniunea Europeană au determinat Kremlinul să oficializeze o interdicție temporară a importului unor bunuri agricole și alimentare (carne, pește, produse lactate, fructe și legume) din Europa și Statele Unite. În perioada iulie-septembrie, Rusia a adoptat sancțiuni care includ interdicția oficială a entităților europene de a desfășura activități comerciale și financiare cu unele bănci și companii rusești. Prin aceste sancțiuni, activitatea de export către unele sectoare ale economiei ruse a fost, de asemenea, restrânsă și mai mult, în special cea militară, cu dublă utilizare și energetică.
cât despre Exporturile italiene către Rusia în perioada de doi ani 2014-2015, se așteaptă Sace două scenarii posibile, dintre care două sunt principalele.
Scenariul de bază (probabilitate de apariție 50%): instabilitatea persistă în estul Ucrainei, cu ciocniri reînnoite între cele două facțiuni și încălcări ale armatei ruse după alegerile de la sfârșitul lunii octombrie, dar doar sancțiuni puțin mai dure. La începutul anului 2015 se presupune o relaxare a tensiunilor și o retragere progresivă – dar lentă – a sancțiunilor pe parcursul anului. În acest scenariu, exporturile italiene către Rusia ar înregistra o contracție de aproximativ 10% în 2014 și 7% în 2015 cu o pierdere globală a exporturilor de 1,8 miliarde în perioada de doi ani. Sectorul cel mai afectat ar fi cel al mecanica instrumentala, cu o pierdere a vânzărilor în Rusia estimată la aproximativ 650 de milioane în doi ani.
Scenariu alternativ (probabilitate de apariție 30%): escaladarea tensiunilor dintre Rusia și Ucraina după alegerile din octombrie. Trupele ruse reiau trecerea frontierei în sprijinul separatiștilor, sporind semnificativ controlul asupra teritoriilor ucrainene („război hibrid”). În acest caz, ar avea loc o înăsprire a sancțiunilor europene și americane, cu o extindere a pool-ului de bunuri afectate de interdicția de export și includerea altor bănci/societăți publice și a persoanelor afectate de sancțiuni. În această ipoteză, contramăsurile rusești afectează importul de mărfuri auto, de croazieră și aviație. În acest scenariu, s-ar genera o scădere a exporturilor italiene către Rusia (-13% în 2014 și -17% în 2015), cu o pierdere totală de 3 miliarde în perioada de doi ani. Ca și în scenariul precedent, cel mai afectat sector ar fi cel al mecanica instrumentala cu Exporturile cu 1,1 miliarde mai puține în perioada de doi ani.
Relația economică dintre Italia și Rusia nu se oprește doar la exporturi. În cazul unui posibil război comercial, țara noastră ar pierde atât din cauza investițiilor rusești în Italia (Companiile rusești și-au dublat prezența în Italia în perioada 2005-2011), atât în sectorul turismului unde în 2013 veniturile din relațiile cu Rusia s-au ridicat la 1,3 miliarde.
SACE prognozează că tensiunile persistente dintre Moscova și țările europene și posibila recesiune a economiei ruse, care derivă parțial din tensiuni, ar putea expune companiile italiene active în Rusia la trei riscuri principale.
Primul: reducerea cererii de produse Made in Italy datorită scăderii previzibile a consumului şi a investiţiilor private şi publice.
În al doilea rând: acte de represalii împotriva operatorilor străini (de exemplu exproprieri), provenind din țări deosebit de expuse în conflictul politic actual. Deja în ultimele săptămâni au apărut știri despre un proiect de lege aflat în discuție în parlamentul rus, care prevede ca instanțele ruse să autorizeze confiscarea bunurilor străine pe teritoriul Rusiei. Momentan, proiectul de lege nu pare să beneficieze de sprijin guvernamental.
În al treilea rând: Restricții privind conversia și transferul valutar. Ieșirea de capital din țară, favorizată și de percepția înrăutățită a riscului de țară de către investitori, contribuie la presiune asupra cursului de schimb al rublei, necesitând intervenții uriașe din partea Băncii Centrale. Această tendință a alimentat zvonuri privind posibila introducere a controalelor de capital în Rusia, care vizează limitarea fluxului de valută puternică din țară. Adoptarea restricțiilor privind conversia și transferul valutar ar putea face procesul de plată a mărfurilor străine este dificil, cu un impact negativ asupra exportatorilor către Rusia. În prezent, Banca Centrală a exclus posibilitatea adoptării unor măsuri similare.
Discursul la fel de plin merită tema importuri din Rusia, și în special despre care ar fi efectele unei reduceri a aprovizionării cu gaze asupra economiei italiene. Italia își satisface 30% din necesarul de gaze prin aprovizionarea Rusiei; în acest an situația dificilă din Libia a forțat o remodulare a cotelor și astfel Italia a folosit gazul rusesc pentru 40% din nevoi. Dacă, ca contramăsură, Rusia ar decide să reducă aprovizionarea cu gaze, cu siguranță ar exista efecte negative în Italia, dar livrările ar fi compensate cu altele din diferite țări. Efectul sigur al unei posibile reduceri a livrărilor de gaze, mai ales dacă este în contextul perioadei de vârf a consumului de iarnă, ar fi o creștere a facturii la energie.
În ciuda fazei actuale de incertitudine, Rusia rămâne o piață cu potențial ridicat pentru companiile italiene. Prezența Italiei este consolidată (în țară sunt în jur de 400 de companii și opt instituții bancare) iar cota de piață italiană în țară a rămas constant peste 4% în ultimii ani. Principalele oportunități oferite de economia rusă sunt atribuite creșterii sectorului materiilor prime (țara se așteaptă la investiții semnificative în sectorul petrolului și gazelor și minerit, a cărui implementare este în prezent afectată de faza de incertitudine a țării) și infrastructurii (guvernul). a aprobat credite substanțiale pentru modernizarea rețelei rutiere și feroviare a țării). Chiar și sectoarele cu cote de export relativ mici prezintă rate de creștere dinamice și o penetrare din ce în ce mai mare a pieței ruse (de exemplu, produse cosmetice și farmaceutice).
