„Este mult mai bine decât am visat că va fi.” Frumoasa poveste a Samantha Cristoforetti, prima astronaută italiană care a ajuns – în această seară, cu puțin înainte de ora 4 dimineața, ora Italiei – la Stația Spațială Internațională, unde va rămâne timp de șase luni, nu este singura care face onoare Italiei.
Cristoforetti, care a plecat ieri la ora 22.01 din gara Baikonur, în Kazahstan (de unde, emoționată, și-a lansat ultimul tweet terestru: „Te auzim din spațiu!”), aduce cu ea mai multe piese de Made in Italy. În primul rând, inevitabila cafea: „Ne-a întâmpinat o mare petrecere la bord, e o masă bună, nu mai mâncasem de mult”, a spus tânărul de 37 de ani din Milano care tocmai debarcase în Stația ISS, unde în câteva luni va găsi și un automat de cafea integral italiană, rezultat al colaborării dintre Argotec, Lavazza și Finmeccanica-Selex Es.
Imprimanta 3D de la bord este și ea în întregime italiană: construită de Altran și Thales Alenia Space, este o cutie de 25 cm cubi, cu consum redus de energie și realizată din materiale plastice biodegradabile. Asta nu este tot încă: o serie de proiecte de cercetare începute sau care urmează să fie demarate la bord, semnate de universități sau institute de cercetare italiene, sunt, de asemenea, sub marca italiană. Experimentul „Drai Brain” este unul dintre acestea: coordonat de medicul Paolo Zamboni, de la Centrul de Boli Vasculare al Universității din Ferrara, trebuie să testeze ipoteza conform căreia una dintre cauzele sclerozei multiple ar putea fi îngustarea sângele capului și gâtului vaselor.
Apoi monitorizare purtabilă: un tricou echipat cu senzori capabili să măsoare ritmul cardiac și respirator în timpul somnului și unitatea electronică portabilă pentru a colecta datele. Și iarăși: constatări privind comportamentul fluidelor, tehnici de decontaminare a bacteriilor, teste asupra modului în care celulele se dezvoltă în imponderabilitate și asupra pierderii masei musculare și chiar un studiu despre modul de utilizare a nanoparticulelor pentru combaterea osteoporozei (acesta din urmă este studiat de către Universitatea din Pavia). Tot în spațiu va fi dezvoltat și proiectul Slink al Universității Politehnice din Milano, care va viza adaptarea creierului uman departe de Pământ.
