Când decidem cum să investim, putem fi întotdeauna siguri că alegem rațional? Răspunsul este simplu: nu. De foarte multe ori creierul nostru ia căi pe care noi înșine nu le cunoaștem. Prefera instinctul, chiar si atunci cand gandeste mult timp. Se amăgește că evaluează cu luciditate argumentele pro și contra, dar se lasă în secret sedus de burtă. Iar burta riscă să ne rătăcească, mai ales când vine vorba de bani.
«Dacă o rachetă și o minge de tenis împreună costă 110 de euro și racheta cu 100 de euro mai mult decât mingea, cât costă mingea? Toată lumea, din instinct, este condusă să răspundă 10 euro. Dar este greșit: răspunsul corect este cinci». Explicația vine de la Diego Rizzuto, de la compania de formare și comunicare științifică Taxi 1729, care vineri a susținut o conferință intitulată în sediul din Roma al Consob Alege ce vreau, organizat în cadrul inițiativelor pentru Luna educației financiare și s-a adresat unui public format din liceeni.
PREJUDECATUL STATUS QUO
În joc nu este doar calculul, ci și capacitatea noastră de a judeca și de a lua decizii, amenințată mai des decât credem de faptele reale. capcane mentale. Un exemplu este „prejudecata de status quo”, care în finanțele comportamentale indică o tendință exagerată de a lăsa lucrurile așa cum sunt.
„Într-un supermarket englezesc s-a făcut un experiment – continuă Rizzuto – Întâi șase borcane de gem, apoi au fost puse pe un suport 24. Când erau șase gemuri, 40% dintre oameni s-au oprit să guste și 30% au cumpărat unul. Când conservele au urcat la 24, 60% dintre clienți și-au permis să guste, dar doar 3% au cumpărat. Acest lucru arată că oferta excesivă complică procesul de luare a deciziilor și îi determină pe oameni să renunțe. A alege este obositor: înseamnă a suporta ideea că poate am luat o decizie greșită». Și cu 24 de alternative probabilitatea de a face o greșeală este prea mare.
AVERSIUNEA FAȚĂ DE RISC
Un alt mecanism este cel care intervine când vine vorba de fondurile de pensii. În teorie, pensiile suplimentare sunt o alegere rațională care ne protejează de dificultățile viitoare: de ce, atunci, majoritatea oamenilor nu vor să audă despre asta? „În acest caz, intră în joc aversiunea de pierdere – explică Rizzuto – Acțiunea de a pune bani deoparte astăzi pentru când vom avea 70 sau 75 de ani este trăită de creier ca o pierdere, motiv pentru care majoritatea oamenilor o resping mai întâi. Și chiar și atunci când ești convins, de obicei se declanșează mecanismele de inerție și amânare».
Pentru a depăși acest obstacol, economiștii Richard Thaler și Shlomo Benartzi au venit cu „Economisiți mai mult mâine”, un program conform căruia nu începi să economisești imediat, ci cu prima creștere de salariu. Practic, pui ceva deoparte înainte de a-l avea: în acest fel decizia este mai ușoară și costul psihologic inferior.
EFECTELE DE „ANCORAREA” ȘI „COMPARAREA”.
Două mari clasice ale finanțelor comportamentale sunt efectele de „ancorare” și „comparație”. Prima apare atunci când trebuie determinae o cantitate și să ne lăsăm influențați de orice număr pus în fața noastră. Al doilea intervine în schimb atunci când suntem chemați evalua o cantitate și o facem printr-o comparație.
Un exemplu ilustru este oferit de Steve Jobs, care a combinat aceste două efecte în discursul de prezentare a iPad-ului ținut la San Francisco pe 27 ianuarie 2010. La început, fondatorul Apple spune că „conform experților” tableta Apple ar trebui costă „mai puțin de o mie de dolari: adică 999 de dolari”. Apoi, câteva momente mai târziu, revelația: prețul real al iPad-ului este de 499 USD. Sună ca o înțelegere, nu? Meritul îi revine lui Jobs, care înainte el a ancorat creierul nostru la 999 de dolari, determinându-ne să prețuim produsul în acel ordin de mărime, apoi ne-a uimit cu un preț mult mai mic. Avertisment: nu este scăzut în sine, dar în comparație cu estimarea creierului nostru a fost îndemnat să o creeze.
Capcanele mentale și erorile cognitive de acest tip sunt folosite în fiecare zi de cei care vor să ne vândă ceva. „Din acest motiv abilitățile metacognitive sunt fundamentale – conchide Rizzuto – Când trebuie să iei decizii financiare este important să te cunoști nu doar finanțele, ci și pe tine însuți”.
