„Pentru intermediarii de mărimea și complexitatea celor mai mari 10 cooperative italiene forma corporativă cooperativă este un handicap care trebuie înlăturat cât mai curând posibil”. Aceasta este poziția de Salvatore Rossi, directorul general al Băncii Italiei, a vorbit astăzi în Cameră pentru o audiere cu privire la reforma băncilor publice. Guvernul a inclus prevederea în decretul Investment Compact și aprobarea acesteia „este de dorit nu pentru că o impun autoritățile de reglementare sau piețele internaționale, ci pentru că bunul simț o sugerează”, a adăugat Rossi, subliniind că reforma „merge în direcția să-și întărească capacitatea de a performa bine într-o piață bancară în schimbare rapidă”, deoarece „pe lângă facilitează recurgerea la piaţa de capital de către băncile cooperative, mai poate să-și îmbunătățească managementul, în interesul întregii economii”; astăzi, în schimb, „în marile bănci cooperatiste există riscul unei derive” care duce la puterea „prelungită și necontrolată” a unei „figuri unice sau grup de putere care este expresia unei minorități”.
După părerea deja exprimată de guvernatorul Ignazio Visco, Palazzo Koch își reafirmă astfel sprijinul pentru noua legislație care impune instituțiilor populare cu active care depășesc opt miliarde de euro (un prag „rezonabil” conform lui Rossi) să se transforme în societăți pe acțiuni în termen de 18 luni de la venirea regulamentului de implementare. care va fi scris chiar de Banca Italiei. Sunt implicate în total 11 instituții, dintre care șapte sunt listate la Bursă (Banco Popolare, Ubi Banca, Popolare Emilia Romagna, Popolare di Milano, Popolare di Vicenza, Veneto Banca, Popolare di Sondrio) și patru absente de la Piazza Affari. (Credito Valtellinese, Popular din Bari, Popular din Etruria și Lazio e Banca Popolare dell'Alto Adige-Volksbank).
"Să se teamă leziuni ale spiritului de cooperare sau ale legăturii strânse cu teritoriul este, în cazul băncilor mari și complexe, anacronic și în contradicție cu faptele – spuse din nou Rossi -. Consecințe negative pentru ocupatia ar deriva din menținerea lor într-o stare de fragilitate financiară și managerială, nu dintr-o structură corporativă care poate facilita de fapt căutarea eficienței și economiilor de scară”.
Modelul de reglementare și supraveghere bancară care s-a impus în ultimii ani, în lume și în Europa, „este centrat pe respectarea riguroasă a cerințelor ridicate de capital, în teste de stres periodice severe și pe scară largă, în implicarea la timp a acționarilor și creditorilor în orice pierderi – a continuat directorul general al Bankitalia -. poate sa pentru a ajusta capitalul în mod evident și rapid după cum este necesar astăzi este o condiție fundamentală pentru ca o bancă să supraviețuiască. Poate fi necesar să faceți acest lucru conectându-vă prompt la piata de capital, caz în care nu este necesar să existe constrângeri improprii”.
Odată cu trecerea de la societățile populare la societățile pe acțiuni, votul pe cap de locuitor va fi eliminat (principiul conform căruia fiecare persoană din adunare valorează un vot, indiferent de diferitele participații în mâinile acționarilor) și sistemul de vor fi adoptate societăţi pe acţiuni (în care puterea decizională este împărţită între acţionari proporţional cu diferitele cote). Institutele își vor lua apoi rămas bun de la două limite: numărul minim de membri (200) și participarea maximă în mâinile fiecăruia dintre ei (1%).
„Economia italiană are nevoie, și va avea nevoie și mai mult în redresarea care începe, de bănci eficiente, cu soliditate financiară, în largul lor pe piața internațională – a conchis Rossi -. Bănci care sunt capabile să însoțească, într-adevăr să încurajeze, creșterea dimensională a întreprinderilor mici și mijlocii dinamice și inovatoare, creștere de care depinde o mare parte din viitorul nostru. Economia italiană va continua să aibă nevoie de asemenea a băncilor mici şi cooperatiste, care știu să interpreteze cele mai bune valori comunitare pe care teritoriile sunt capabile să le exprime, în slujba țesăturii economisitorilor și a afacerilor care rămân mici. Dar și ei vor trebui să lucreze pentru a găsi soluții organizaționale care să-i facă mai sănătoși și mai eficienți”.
Pentru cooperativele cu active mai mici de 8 miliarde, reforma prevede reducerea pragurilor necesare pentru aprobarea fuziunilor și transferurilor de la o cooperativă la o societate pe acțiuni în adunare, întrucât o majoritate de două treimi din alegători vor este suficient la a doua chemare, indiferent de cât capital este reprezentat.
„Guvernul are intenția puternică de a merge mai departe cu structura de ansamblu a decretului – a confirmat astăzi subsecretarul pentru Economie, Pier Paolo Baretta, încheind lucrările unei conferințe dedicate băncilor cooperative -. Dacă nu facem nimic, dacă nu ajungem la un punct fix, există riscuri. Dar ceea ce putem face este să punem discuția pe câteva puncte”, precum scalabilitatea băncilor transformate în societăți pe acțiuni și caracteristicile teritoriale.
Atașamente: Discursul complet al lui Salvatore Rossi.pdf
