La reforma cotelor impozitului pe venitul persoanelor fizice este un scop care poate fi împărtășit, dar lși resursele alocate în acest scop"sunt insuficiente pentru atingerea obiectivelor” indicate de guvern în Nota de actualizare a Documentului de Economie și Finanțe și în proiectul Planului de redresare. Așa a declarat Giuseppe Pisauro, președintele biroului bugetar al Parlamentului, în cadrul unei audieri în fața comisiilor de finanțe ale Camerei și Senatului.
„Până în prezent, resursele alocate reformei pentru perioada de trei ani 2021-2023 – a explicat Pisauro – sunt de 8 miliarde pentru 2022 și de 7 miliarde pentru 2023, dar o cotă de 5/6 miliarde este destinată alocației pentru singur copil. Prin urmare, de fapt, pentru reforma propriu-zisă, prin rezolvarea numeroaselor probleme critice și discriminări, Raman doar 2/3 miliarde pentru 2022 si la fel pentru 2023".
Potrivit șefului UPB, „alte resurse care urmează să fie alocate reproiectării Irpef” ar putea proveni din diverse surse:
- un taxa crescută pentru veniturile superioare mai mari să compenseze pierderile de venituri cauzate de reducerea cotelor de impozitare la veniturile mici și mijlocii-jos;
- o regândire a amplorii taxei pe venit care s-a scurs de-a lungul timpului din baza de impozitare Irpef, readucendu-le în contextul impozitării progresive;
- reforma de carte funciara;
- il reduce deducerile și deducerile (cheltuieli fiscale);
- o mai departe represiunea evaziunii fiscale;
- o „transformare a impozitării de la factorii de producție către consum”, adică o majorare a TVA-ului, „acceptând o solicitare care este repropusă anual de Comisia Europeană în Recomandările specifice pentru țară și care ar favoriza creșterea prin reducerea distorsiunilor sistemului fiscal”.
În orice caz, potrivit lui Pisauro, „un obiectiv prioritar al reformei Irpef care nu poate fi amânat trebuie să fie acela de a eliminarea modelului neregulat al ratelor efective de impozitare marginale ale angajaților, pentru a reduce efectele de denaturare ulterioare”.
În ceea ce privește cupon uscat pe chirii, Președintele Biroului Parlamentar de Buget recomandă evaluarea „reintegrării veniturilor din chirii în cadrul bazei impozabile Irpef”. Potrivit lui Pisauro, „motivele indicate inițial pentru introducerea regimului de cupon au fost cele de favorizare a apariției bazei impozabile, de stimulare a ofertei de locuințe și de creștere a accesibilității la piață. Totuși, după cum a remarcat și Direcția Finanțe a MEF, măsura a avut ca rezultat un cost net pentru bugetul de stat, în condițiile în care efectul de deadweight aferent contribuabililor care și-au declarat deja veniturile din chirie (impozit mai mic, neaplicarea suprataxelor la sediul și scutirea de la taxa de timbru și înregistrare) a depășit beneficiile în ceea ce privește apariția bazei de impozitare și reducerea evaziunii fiscale. Pe de altă parte, nu sunt disponibile analize privind eficacitatea ex post a cuponului uscat în reducerea chiriilor”.
În sfârşit, Pisauro se concentrează asupra nevoii de reducere şi raţionalizare a cheltuielilor fiscale: o zonă „mare”, care, „fără elementele structurale”, valorează „aproximativ 15 miliarde”. Dintre acestea, „cel mai important element este legat de renovarea clădirilor, egal cu 8,7 miliarde”. Aceste cheltuieli fiscale sunt „de obicei rezervate contribuabililor cu venituri mai mari: pentru renovarea clădirilor, primii 1% dintre contribuabili obțin un avantaj egal cu 10% din total, primii 15% 50% din beneficiul total al deducerilor”, cu efecte asupra „progresivității de facto” a sistemului, conchide Pisauro.
Citit textul integral al audierii.
