Mâine premierul italian Matteo Renzi se va întâlni cu cancelarul german Angela Merkel și va discuta cu aceasta „comportamentul Germaniei, care începe toate numirile Uniunii Europene cu o întâlnire bilaterală cu Franța. Aș fi recunoscător dacă Angela și François ar putea rezolva toate problemele, dar din păcate nu merge așa”. Aceasta este controversa deschisă de prim-ministru într-un interviu pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.
„Dacă cauți o strategie generală pentru a rezolva problema refugiaților – a continuat Renzi – nu poate fi suficient dacă Merkel îl sună mai întâi pe Hollande și apoi pe președintele Comisiei UE, Juncker, și aflu rezultatul în presă. După cum știe toată lumea, o respect pe Angela Merkel. Am cunoscut-o înainte de a deveni premier și chiar atunci i-am explicat reformele pe care le aveam în vedere. Acum, la Berlin, voi putea spune despre progresele realizate. Am făcut ce trebuia să fac și astăzi pot vorbi din altă poziție chiar și pe punctele de dezacord, mai ales că sunt mult mai multe lucruri asupra cărora suntem de acord”.
De exemplu, ambii „vedem pericolul ca Europa să se piardă și să rămână doar ruine – a adăugat premierul –, ca cele ale mayașilor. Dacă vrem să salvăm Europa, trebuie să ne salvăm și cultura. Când vine vorba de Europa, ideologia de 0,1% sau 0,2% din deficitul bugetar nu poate fi centrală, dar trebuie să fie despre moștenirea noastră și viitorul nostru comun”.
În problema refugiaților, Renzi admite că „trebuie să controlăm mai bine frontierele europene”, dar decizia cu privire la cine poate rămâne și cine ar trebui trimis acasă „nu poate fi responsabilitatea statelor individuale, ci trebuie luată în numele și pe în numele Europei”.
Premierul recunoaște că în trecut Italia nu a înregistrat toți migranții, „dar între timp am deschis niște puncte fierbinți în Sicilia și mai înființăm unul în Nord-Est”. În cele din urmă, Renzi se pronunță împotriva stabilirii de plafoane și cote: „Avem nevoie de un plan european care să respecte drepturile omului și nu de decizii pripite dictate de emoție”.
