Reforma Constituției în 10 puncte

Aceasta închide o altă rundă, dar meciul este încă lung. Proiectul de lege Boschi va trebui din nou aprobat de ambele camere, apoi va fi examinat prin referendumul popular si in final de Consulta. Conversia definitivă în lege, în consecință, nu poate ajunge înainte de 2017.

1) CARE VOR FI FUNCȚIILE NOULUI SENAT?

Noul articol 55 din Constituție sancționează sfârșitul sistemului bicameral perfect care a însoțit Italia de la nașterea Republicii. Vestea este alta. În special, noul Senat

– nu va vota pentru încredere în Guvern;

– nu va aproba legi ordinare: la cerere, 1/3 dintre membri vor putea examina și propune modificări ale textelor aprobate de Cameră, care va fi liberă să accepte sau să ignore indicațiile Palazzo Madama (doar în ceea ce privește competențele legislative ale Regiunilor și legile bugetului Montecitorio vor trebui să se exprime cu majoritate absolută pentru a nu ține cont de modificările dorite de Senat);

– nu se va exprima asupra stării de război (care va trebui deliberată doar de Cameră, chiar dacă cu majoritate absolută), nici asupra legilor de amnistie și grațiere sau asupra celor care transpun tratate internaționale (cu excepția cazului în care apartenența este miza Italiei pentru Uniunea Europeană);

– aprobă legi de revizuire constituțională, referendumuri populare, texte de organizare a Municipiilor, legi de punere în aplicare a reglementărilor UE și cazuri de incompatibilitate sau ineligibilitate a senatorilor;

– va trebui să voteze numai legile privind competențele regionale: în celelalte cazuri, dacă nu își exprimă opinia în 10 sau 15 zile (termenul variază în funcție de subiecte), prevederile vor intra în vigoare;  

– va exprima opinii cu privire la numirile din competența guvernului și va menține funcția de legătură între Stat, autoritățile locale și Uniunea Europeană.

2) DIN CE VA FI FORMAT NOUL SENAT?

Reforma prevede că noul Senat va fi format din 100 de membri (față de cei 321 actuali), dintre care 95 aleși de Regiuni (21 vor fi primari) și 5 de Președintele Republicii.  

3) CUM VOR FI ALEȘI SENATORII?

Textul precizează doar că consiliile regionale aleg consilierii „în conformitate cu alegerile exprimate de alegători”. Legislația care reglementează cu precizie alegerea noilor senatori este, așadar, amânată unei legi electorale pe care Camera și Senatul vor trebui să o aprobe ulterior.

4) ALTE STIRI DESPRE SENAT

– Președintele Republicii nu va mai putea dizolva Senatul, ci doar Camera;

– Președintele Camerei îl va înlocui pe Președintele Senatului în rolul de a doua funcție de stat;

– nu va exista limită de vârstă pentru a deveni senatori (azi trebuie să ai minimum 40 de ani);

– vor dispărea senatorii aleși în circumscripția străină;

– noii membri ai Palazzo Madama nu vor primi nicio compensație pentru rolul de senator (dar textul nu menționează rambursări de cheltuieli);

– doar foștii șefi de stat vor fi senatori pe viață (dar, evident, regula nu este retroactivă: senatorii pe viață în prezent în funcție își vor păstra locurile);

– Senatorii numiți de Președintele Republicii vor rămâne în funcție timp de 7 ani și nu pot fi renumiți.

5) CUM VA FI ALES PREŞEDINTELE REPUBLICII?

Ajunge cu cei 59 de delegați regionali: la vot vor participa doar deputații și senatorii. Pentru primele trei voturi, cvorumul va rămâne neschimbat (majoritate calificată de două treimi, 66%), în timp ce de la al patrulea la al șaselea scrutin bara se va ridica la 60% (trei cincimi), față de majoritatea absolută cerută astăzi. De asemenea, începând cu cel de-al șaselea scrutin, va fi necesar un cvorum de trei cincimi, în timp ce în prezent majoritatea celor îndreptățiți este suficient.

6) CUM VOR FI ALEȘI MEMBRII CURTII CONSTITUȚIONALE?

Din cei 5 judecători ai Consulei, 3 vor fi aleși de Cameră și 2 de Senat (azi, însă, toți sunt aleși în ședință comună).

7) CE VOR DEVENI PROVINCIILE SI CNELUL?

Reforma Boschi anulează definitiv provinciile și Consiliul Național pentru Economie și Muncă (organ de importanță constituțională care are astăzi dreptul de a iniția legislație).

8) CE SE VA SCHIMBA PENTRU LEGILE ȘI REFERENDUMUL INIȚIATIVELOR POPORULUI?

Numărul de semnături necesare pentru a prezenta o lege de inițiativă populară crește de la 50 la 150, dar pentru prima dată este garantat că aceste propuneri vor fi discutate și votate. În ceea ce privește cvorumul referendumurilor abrogative, acesta rămâne în mod normal la 50% dintre cei îndreptățiți, dar scade la 50% dintre alegători la ultimele alegeri dacă consultarea a fost solicitată de cel puțin 800 de alegători. Apar apoi referendumuri propoziționale și de adresare, care vor trebui reglementate de o lege constituțională și una ordinară.

9) CUM VOR FI IMPARTIZATE COMPETENȚELE LEGISLATIV ALE STATULUI DE CELE REGIUNILOR?

Noul articol 117 transferă numai statului unele competențe legislative împărțite până acum cu Regiunile (de exemplu în ceea ce privește patrimoniul cultural, turismul, siguranța muncii, securitatea socială complementară și suplimentară, concurența și piețele asigurărilor). Pe unele subiecte, pe de altă parte, statul va continua să se ocupe de legislația de principiu, lăsând pe cele specifice Regiunilor (de exemplu în ceea ce privește siguranța, educația, politicile sociale și protecția sănătății).

10) CE ESTE „VOTAȚI LA O ANUMITA DATE”?

În cazul în care un proiect de lege este considerat „esențial pentru implementarea programului de guvernare”, Executivul poate solicita „votul său la o anumită dată”. Camera trebuie să se exprime asupra cererii în termen de 5 zile. Dacă o acceptă, va avea la dispoziție încă 70 de zile pentru a încheia discuția și votul (termen limită care poate fi amânat cu maximum 15 zile). Această procedură nu se aplică legilor care intră în competența Senatului, legilor bugetare, legilor electorale, legilor de ratificare a tratatelor internaționale și celor referitoare la amnistia și grațierea.