„Un raționament juridic rațional, constructiv și de înaltă calificare”. Astfel, președintele ABI și președintele Cassa di Risparmio di Ravenna, Antonio Patuelli, a descris observațiile transmise astăzi de industria bancară către Bankitalia cu privire la documentul de supraveghere care actualizează legislația privind guvernanța bancară (în zona Cesarini în condițiile în care publicul de consultare expiră astăzi).
Contra-răspunsuri care conțin o mulțime de reflecții semnate explicit de Assopopolari, o replică la mizele foarte specifice pe care Via Nazionale le-a pus față de Popolari în proiectul privind noile reguli de guvernare, inspirată din indicațiile directivei CRD IV a Bruxelles-ului. Deja pentru că, dacă situația băncilor cooperatiste stă sub lumina reflectoarelor de ceva vreme, evenimentele îndrăznețe din ultimii ani au arătat că în loc să dezlege nodurile s-au încurcat și mai mult.
Dar astăzi statute care protejează echilibrele dificile, economia locală în dificultate și o abordare complexă a pieței și a investitorilor pun în pericol o realitate, cea a băncilor cooperatiste, care în trecut s-a dovedit a fi un factor important de susținere a economiei și comunități locale. Inspecțiile și controalele Băncii Italiei au evidențiat fragilitatea unor bănci în portofoliile lor și mecanismele de guvernanță, iar Visco a vorbit în repetate rânduri despre o anomalie în marile cooperative cotate la bursă care cer transformarea acestora în societăți pe acțiuni. Presări continue și numeroase apeluri la schimbare, care au întâmpinat însă numeroase rezistențe.
Că trebuie să schimbăm este, cel puțin în cuvinte, clar pentru toată lumea. Acolo unde apar problemele este „cum”. Pentru că la particularitățile fiecărei realități trebuie să adăugăm echilibrul complex de putere pe care mulți din cadrul sistemului doresc să-l protejeze și care duc la ridicarea baricadelor și a vetourilor încrucișate.
Printre punctele care au aprins dezbaterea în Popolari și băncile de economii se numără și problema proxy-urilor, care conform Bankitalia trebuie să fie într-un număr adecvat pentru a facilita implicarea în deciziile acționarilor și cel puțin cinci pentru fiecare acționar, implementarea de la distanță. (votul electronic, de exemplu, a fost respins anul trecut în adunarea acţionarilor BPM), metodele de convieţuire între votul pe cap de locuitor şi votul capitalului (azi oricine poate exprima un singur vot indiferent de numărul de acţiuni deţinute) şi interzicerea presedintele sa fie membru al comitetului executiv (care priveste toate bancile, nu doar pe cele cooperatiste).
„Vor să-l reducă pe președinte la ușer”, este comentariul care vine din lumea populară în frământare din cauza intervenției Băncii Italiei. „Există o anumită fibrilație pentru că încearcă să-i aducă într-un context în care capitalul este mai atractiv și asta poate rupe vechile echilibre”, a declarat Luigi Odorici, CEO Bper, care totuși s-a declarat convins de necesitatea combinării particularități ale Popolari cu o mai mare deschidere a capitalului, și în vederea revizuirii calității activelor de către BCE: „Dacă ar avea rezultate negative pentru Popolari - a spus el - ar fi un avantaj să aibă acționari care pot face o majorare de capital. competitiv".
Chiar dacă Patuelli a încercat să arunce apă pe foc („nu există condiții prealabile pentru a interveni cu un defibrilator”, a spus el cu o glumă), mulți din Popolari încearcă să câștige timp, relansând necesitatea unei intervenții legislative, care definesc contururile noului model popular hibrid, capabil să îmbine votul pe cap de locuitor și rolul capitalului și care abordează problema împuternicirilor de adunare, aspect al acestora din urmă reglementat de codul civil și care, prin urmare, impune trecerea prin Parlament pentru a fi modificat. Rolul Parlamentului în reglementarea guvernanței bancare a fost revendicat în ultimele zile de unii deputați (Marino și Mucchetti Pd, Capezzone și Gasparri, Fi) într-o scrisoare deschisă trimisă lui Letta, Saccomanni și Visco.
„Deși discuția asupra prevederii este în desfășurare în Parlament cu dezbatere și participare amplă, având în vedere importanța extremă și delicatețea chestiunii, – se arată în scrisoare – Banca Italiei a pus spre consultare, la 16 decembrie 2013, un document care conține prevederi de supraveghere. privind organizarea și guvernanța corporativă a băncilor, care transpune Directiva 2013/36/UE, chiar înainte ca Parlamentul, care este responsabil exclusiv de aceasta, să fi legiferat în acest sens”.
Scrisoare prin care se constată că „documentul Băncii Italiei introduce și prevederi cu totul noi, neprevăzute de Directiva CRD IV și nici imputabile în niciun fel acesteia, precum cele privind componența numerică a organismelor corporative” cu referire tocmai la unele dintre pune întrebări referitoare la Popolari (cum ar fi numărul de împuterniciri atribuibile, votul la distanță). Mișcarea Bankitalia este astfel percepută de unii ca o intervenție extinsă.
„Există o problemă – a recunoscut Flavio Trinca, președintele Veneto Banca – Nu înțelegem de ce există o atitudine atât de rigidă, mai ales din partea guvernatorului, dar și a colaboratorilor săi”. După ani de „suasiune morală”, tragerea prea mult de frânghie se rupe.
Păcat că de mai multe legislaturi numeroasele încercări de a le reglementa prin lege pe cele populare s-au izbit mereu de zidul surd și orb al lobby-ului sectorului, care a sabotat orice proiect de reformă.
