Discutam despre revizuirea Pnrr dar de fapt este implicată întreaga politică economică, inclusiv prin utilizarea Fondurilor de Coeziune, a Repower Eu și a Fondului Complementar, în cadrul agendei UE privind politica industriala și noul Pactul de stabilitate și creștere.
Tema cea mai evocată, în ceea ce privește revizuirea PNRR, este aceea a funcționării mașinii administrative a țării construită pentru a gestiona obișnuitul și angajată de acum până în 2026 într-un exercițiu care impune metoda programării și managementului extraordinar, reprezentată de PNRR .
Provocarea nu este doar cea a cheltuielilor organice și la timp, ci și cea a relația cu teritoriul, în care vor fi implicate municipalitățile și regiunile, precum și capacitatea de a mobiliza resurse private pentru cofinanțarea proiectelor și de a aborda blocajele sectoriale.
Mai general, este de a include proiectele în unda verde a UE pentru politica națională de ajutor pentru politica industrială și în constrângerile noului Pact de stabilitate și creștere, concentrând atenția atât asupra tranziției energetice și digitale, cât și asupra noului scenariu logistic.
Recentul Decret de Guvern privind PNRR prevede centralizarea la Palazzo Chigi a organelor decizionale și a puterilor centrale substitutive în caz de nereguli și întârzieri, în ideea realizării acelei capacități de planificare și control care este o condiție esențială a acesteia. succes.
Centralizarea fondurilor europene care reunește i 191,5 miliarde oferite de NextGeEU cu fonduri pentru politicile de coeziune (aproximativ 40 miliarde), cele ale Repower EU (aproximativ 9 miliarde) și cele ale Fondului complementar (aproximativ 30 miliarde) bugetate de Guvernul Draghi, oferă oocazie unică să implementeze o strategie generală de dezvoltare a ţării.
Pentru ca această strategie să aibă succes, este necesar să răspundem nevoii semnalate de Grupul celor 20 în cartea „PNRR. O provocare de depășit (2022)„, să explicăm „fil rouge”-ul, capabil să asigure saltul de productivitate și de creștere de care avem absolut nevoie, deoarece PNRR este, până în prezent, un program de cheltuieli solicitant cu blocuri de intervenții („misiunile”) a cărui interacțiune cu privire la obiectivul de dezvoltare nu este clar.
Alegerea Guvernului de a pune împreună Fonduri de Coeziune și Pnrr, precum și Repower Eu și Fondul Complementar, poate și trebuie să fie o oportunitate de a identifica o cale care nu este simpla centralizare a fondurilor, ci determină un angajament de proiectare, tot prin aceste fonduri. drumul spre dezvoltare.
Tranziția energetică: mutarea centrului de greutate din Rusia în Marea Mediterană necesită acțiuni precise
Abordarea care urmează să fie adoptată trebuie, desigur, să se miște în cadrul uneia Economie politică în conformitate cu constrângerile UE și cu politica industrială lansată de Europa și nu poate să nu pornească de la marile schimbări din cadrul energetic european în urma războiului din Ucraina.
Centralitatea investițiilor avute în vedere de NextGeEu pentru tranziția energetică (37% din cheltuielile de investitii) precum si pt inovare și digitalizare (20%) sunt stabilite de PNRR și sunt acum legate de politica industrială lansată de UE.
Între timp, pentru țara noastră, aceasta înseamnă pornirea de la o schimbare a aprovizionării noastre cu gaz și energie din Rusia către țările mediteraneene și către Africa, care nu poate să nu aibă efecte importante asupra politicilor comerciale și comerciale. Acesta este motivul pentru care ar trebui să se acorde prioritate „acorduri preferenţiale” cu țările mediteraneene.
Putem începe de aici și apoi să trecem la dezvoltarea implicațiilor unui plan energetic (care să fie finalizat cât mai curând posibil) și ale acestuia pentru digitalizare, analizând angajamentul față de infrastructură și inovare și schimbarea nod comercial spre Mediterana.
Investiția în sistemul portuar și creșterea competitivității acestuia prin tehnologie și liberalizări, importanța căilor maritime și a traficului maritim, sunt aspecte importante legate de noul rol al țărmului african.
Legăturile cu rețele mari de energie solară în construcție în Sahara necesită nu doar investiții în infrastructură, ci și competențe care nu se numără în prezent printre prioritățile PNRR. Același lucru este valabil și pentru Rețeaua de alimentare și deservire cu GNL pe teritoriul nostru. Precum și angajamentul de a duce la îndeplinire retelelor de distributie a energiei electrice care beneficiază de noile tehnologii informaţionale care le sporesc eficienţa.
Nici inovația nu trebuie trecută cu vederea: ai grijă la servicii
Creșterea productivității de care avem nevoie necesită o investiție în inovare care nu se realizează doar prin automatizare, inteligență artificială și digitalizare.
Inovațiile se realizează, de exemplu, prin alegeri privind eficiența energetică, încurajând adoptarea lor (și acest lucru nu s-a făcut cu 110% în ciuda mărimii cheltuielilor), așa cum au făcut convenabil alte țări, creând noi sectoare de activitate. Dar și prin concentrarea pe încălzirea electrică în locuințe, așa cum face Suedia de ani de zile.
Alegerile europene cu privire la „microcipuri"și de"Mașini electrice” ar trebui privit ca o oportunitate de a intra pe trenul inovației, deși cu măsurile de precauție necesare pentru a evita un efect de crowding-out al sistemului nostru de producție.
Nu trebuie uitat că rezultatele pozitive ale exportului nostru de mărfuri sunt în contrast cu o inadecvare substanțială a creșterii celei a serviciilor, în special, în sectorul transporturilor și telecomunicațiilor.
Angajamentul solicitat nouă de Comisie în favoarea concurenței se referă nu numai la sectorul serviciilor publice locale, ci, în general, la managementul sistemului portuar, pe cel al rețelelor de bandă largă și, mai general, pe sistemul concesiunilor guvernamentale .
Noi competențe esențiale pentru saltul de calitate pe care ni-l cere Bruxelles-ul
Sunt necesare noi abilități. S-a calculat că sunt cel puțin 500.000 de persoane care trebuie instruite în noile tehnologii atât în domeniul eficienței energetice, cât și al proceselor legate de digitalizare, automatizare și, în general, utilizarea inteligenței artificiale.Este nevoie de un plan de instruire orientat la aceste nevoi şi o relaţie şcoală-formare care să le ţină seama.
Toate acestea – și multe altele – pot fi luate în considerare prin conceperea unei căi care să fie implementată cu fondurile de coeziune (evitând opozițiile inutile Nord-Sud care apar deja la orizont), cele ale Repower eu și a fondului complementar, cu condiția ca aceștia să se poată bucura de flexibilitatea necesară, odată ce negocierile în curs cu Bruxelles-ul au avut succes.
Asocierea lor cu ceea ce este deja prevăzut de PNRR reprezintă o noditate esențială pentru a permite „firului roșu” să devină explicit în favoarea saltului în productivitate și dezvoltare de care avem o nevoie extraordinară și care trebuie realizat în cadrul industrializării europene. politică și noul Pact de stabilitate și dezvoltare.
O datorie europeană pentru infrastructura partajată
În fine, dincolo de resursele europene pe care le avem la dispoziție, o alegere europeană în favoarea unei datorii comune ar fi cu siguranță decisivă, favorizată poate de un acord de utilizare a acesteia în favoarea infrastructurilor decise în comun. Este o perspectivă care trebuie urmărită cu hotărâre, chiar dacă nu se află în momentul de față, judecând după faptele cunoscute, printre evenimentele previzibile pe termen scurt.
Există așadar o mulțime de materiale, dar și multe oportunități care pot apărea dintr-un angajament general în utilizarea fondurilor europene pe care le avem la dispoziție.
Este un design care nu trebuie uitat, să fie clar, că investiții în echitate socială, începând de la școală și asistența medicală sunt condiții esențiale pentru dezvoltare. Nu este vorba de a face depășiri bugetare, ci, așa cum s-a argumentat în volumul Grupului celor 20 pentru Echitate și Dezvoltare (2022), de reducere a bonusurilor, risipă de cheltuieli și evaziune fiscală care subminează echilibrul bugetar și de a obține echitate ca un condiție necesară a coeziunii sociale.
