Cu punctualitatea obisnuita, Coordonarea Actuariala Inps a publicat datele de monitorizare fluxurile de pensii (adică pensii care încep în perioada luată în considerare) pe tot parcursul anului 2019 și în primele nouă luni ale anului 2020, limitate la sectoarele salariat privat, independent și semisubordonat. Ar fi curios de înțeles de ce, în ciuda faptului că managementul aferent este încorporat în INPS, nu există o raportare în timp util a tratamentelor acordate angajaților publici. Sondajul are loc pe 2 octombrie. Din analiza indicatorilor statistici se observă că ponderea pensiilor anticipate asupra pensiilor pentru limită de vârstă, care în 2019 înregistrase o creștere semnificativă față de anul precedent atât datorită creșterii vârstei legale, cât și a introducerii „cotei 100”, confirmă o tendință descendentă în primele nouă luni ale anului 2020.
Procentul de pensii plătite lucrătoarelor crește față de cifra anuală a anului 2019; la nivel teritorial se confirmă ponderea procentuală (52% în primele nouă luni ale anului 2020) a tratamentelor prestate în Nord.
Acești indicatori statistici evidențiază clar relațiile dintre diferitele tipuri de pensii. Numărul de pensii pentru limită de vârstă se presupune a fi 100 ca bază, iar celelalte tratamente (vechietate/anticipată, invaliditate) sunt parametrizate la baza propriu-zisă. Tendințele deja anticipate apar clar, cu diferențe calitative chiar dacă comparația are loc între datele unui an întreg, 2019, și primele nouă luni ale anului în curs. Cu toate acestea, este puțin probabil ca pensionările care vor avea loc în trimestrul al patrulea ar putea modifica imaginea unor schimbări semnificative. Se observă imediat o reducere clară a invalidității pensionabile (în Fpld de la 90 din 100 la 36 din 100). De asemenea, în ceea ce privește tratamentul vechimii – instituția cheie a tuturor reformelor (și contrareformelor) – scalarea este evidentă. FPLD trece de la un indicator de 336 din 100 la 174 din 100. Explicația pentru vârful din 2019 și scăderea din primele nouă luni ale acestui an este, în mare măsură, legată de aderarea subiecților cu drept la lasa lucrarea parts 100. În esență, dacă a existat o cerere puternică imediat după intrarea în vigoare a normei menționate la decretul nr.4 din 2019, interesul a scăzut treptat, așa cum o demonstrează și fluxurile de cereri în scădere pe parcursul anului 2019.
Mai mult, acest considerent este confirmat chiar de INPS. În XIX Raport anual 2019 sunt aprecieri care privesc si anul 2020. Iar in ceea ce priveste cota de 100, documentul sustine ca, „avand in vedere cererile primite, net de cele respinse, în 2020 din ianuarie până în august se subliniază că criza epidemiologică de la începutul anului nu a evidențiat o alegere a lucrătorilor în vârstă de a anticipa părăsirea lumii muncii; de altfel, în aceste luni de criză nu s-au înregistrat schimbări substanțiale în tendința cererilor de pensii din cota 100. După primele luni din 2019 în care a existat o cerere mai puternică decât acestea, datorită prezenței diverselor generații de indivizi care cerințe acumulate, cererile pot fi considerate stabile și, de asemenea, pentru 2020 se confirmă utilizarea parțială a celor îndreptățiți așa cum sa întâmplat în 2019. O astfel de alegere, care – se observă cu răutate în Raport – nu reflectă așteptările factorilor de decizie sau ale acelor forțe politice care au cerut legea, ar putea fi dictată de condițiile de muncă din lucru inteligent, în special în administrația publică, și din utilizarea disponibilizărilor în sectorul privat. De altfel, în această situație muncitorii par să considere – potrivit INPS – permanența lor în lumea muncii mai potrivită și mai convenabilă, ca sa poti obtine o pensie viitoare cu o suma mai mare".
